Atentatul de la Râul Alb (IV) – Recrutarea de „adepţi”. Mobilizare şi scandal

Atentatul de pe Râul Alb nu a picat din cer ca o întâmplare nefericită apărută din senin în crucea unei zile de duminică a lunii mai din 2015. Puse cap la cap, evenimentele de dinaintea tentativei de omor dau imaginea unui scenariu diabolic, regizat în stil mafiot. Linşajul s-a dezlănţuit când afacerea la care lucram de câţiva ani începuse să prindă contur. Parcursesem până atunci toate etapele de studii, dezbatere publică şi avizare. Deşi ştiau din răspunsurile primite oficial că proiectele sunt aprobate în mod legal și se încadrează în normele de mediu, agitatorii şi-au extins tirul mediatic asupra noastră printr-o campanie de denigrare și hărțuire care a început în 2014 şi care continuă şi acum. (video 4.1)

În toamna anului 2014, am informat autorităţile că am demarat lucrările de construire la cele două MHC-uri pentru care aveam toate avizele şi autorizaţiile de construire obţinute în mod legal. La sfârșitul anului aveam să aflu că membrii ONG-ului Efectul Fluture, Dejeu Călin și Brădăţan Roxana Pencea au început să „bombardeze” autorităţile cu plângeri şi sesizări pentru a bloca investiţiile de pe Râul Alb. Atunci am luat decizia să opresc lucrările la microhidrocentrale până se finalizează controalele instituțiilor. „Tot timpul a fost mediatizată (în aşa-zisa presă „ecologistă”, n.n.) o singură părere, cea a ONG-urilor, niciodată – situaţia reală aşa cum rezultă din documentele depuse la autorităţile competente pentru a reglementa astfel de proiecte”, spune Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.

Recrutarea de „adepţi” și primele descinderi

Din luna noiembrie 2014 Dejeu Călin a început să vină pe Râul Alb. Aşadar, era la curent cu faptul că nu se mai lucra la microhidrocentrale. Mai mult, „biologul” din Cluj şi-a găsit un informator local, în persoana lui Sălăşan Luca, care a prestat servicii de monitorizare la cererea lui Dejeu, după cum avea să recunoască pe parcursul audierilor. Sălașan a trecut prin zonă de circa 7-8 ori şi i-a „raportat” lui Dejeu că lucrările în şantier erau la acelaşi stadiu la care le văzuseră când ei doi au fost împreună pe Râul Alb. De ce nu s-au oprit când au constatat că stopasem lucrările la microhidrocentrale? Cum spuneam în episodul anterior, explicaţia a apărut la începutul lunii martie – 2015, când un prieten de-al lui Dejeu a venit cu propunerea să-mi execute lucrările la MHC-ul de la Coroiesti. Tot atunci acesta mi-a făcut şi propunerea să-i vând proiectul cu totul. Amicul „biologului clujean” mai construise două microhidrocentrale la Cugir şi una la Baru Mare despre care – evident! – nu aveaţi cum să aflaţi din protestele activiştilor Dejeu & Co pentru simplul motiv că împotriva acestor MHC-uri nu au existat contestaţii. Pentru că nu am fost de acord cu propunerile prietenului, Dejeu a înteţit linșajul prin publicarea mai multor articole denigratoare. De asemenea, fostul senator USR Goţiu Mihai, vărul lui Dejeu, a fost cooptat în jocul manipulării pentru a face scandal la nivel naţional. Goţiu a publicat, în data de 9 martie 2015, pe pagina sa de Facebook, un apel la mobilizare pentru blocarea investiţiilor: „HAI CĂ SE POATE! Micro-hidrocentralele au luat cu asalt şi parcul Dinozaurilor din Haţeg, în una dintre ultimele lunci sălbatice ale României. De jumătate de an, un biolog clujean, pe numele Dejeu Călin, a stat pe capul autorităţilor cu sesizări şi plângeri, strânge semnături şi alertează inclusiv comunitatea internaţională. Ca să nu fie doar un control de formă, semnează şi tu petiţia şi dă mai departe. Să ştie că suntem cu ochii pe ei (şi nu doar cu ochii)”(doc.1).

„Şi nu doar cu ochii”?! Ei bine, mesajul nu a rămas o vorbă în vânt, dacă ţineţi cont că după două luni, la data de 24 mai 2015, unul dintre „activişti” a comis tentativa de omor.

Divizia locală de provocatori

Pentru a ne împiedica să continuăm investiţiile de la Râul Alb, la grupul „ecologiștilor” au aderat şi numiţii Andrioni Alin, Sălăşan Luca, Leordean Vasile, Leordean Sara şi Muntean Dacian. Aceștia au constituit echipa de pe plan local, Andrioni Alin fiind cunoscut în zonă pentru acţiunile lui de hărţuire asupra unor persoane publice. Înainte de săvârşirea tentativei de omor, din data de 24 mai 2015, acesta apăruse în presa locală cu scandalurile pe care le-a provocat de-a lungul timpului. El îşi alegea ţintele, care de regulă erau persoane incomode intereselor sale, căutând diferite motive pentru a le compromite. Un exemplu evident în acest sens a fost relatat de ZIARUL Hunedoreanului, unde se prezintă cum l-a hărţuit pe primarul comunei Densuş, Traian Bugari: „Nu este la prima provocare. Alin Andrioni a fost implicat în urmă cu o săptămână într-un scandal imens. L-a urmărit pe primarul comunei Densuş, Traian Bugari, până la locuinţa acestuia şi l-a acuzat că foloseşte maşina primăriei în scop personal. La un moment dat, primarul şi-a pierdut cumpătul şi l-a ameninţat pe Andrioni Alin cu o furcă. Traian Bugari a declarat apoi că regretă gestul, însă a fost provocat de mai multe ori de Andrioni. „Mă voi consulta cu avocaţii şi voi vedea ce voi face în continuare. Mi-am pierdut cumpătul, dar nu mai puteam să rezist. Am fost provocat de mai multe ori de acest individ, inclusiv în timpul unor şedinţe de Consiliu Local”, a spus Traian Bugari, primarul comunei Densuş. Alin Andrioni, cunoscut în zonă ca „Justiţiarul de Hațeg”, a candidat la funcţii de primar sau de parlamentar în Ţara Haţegului, din partea mai multor partide, pierzând de fiecare dată, în mod lamentabil. Nicio campanie electorală la care a participat Andrioni nu a fost lipsită de scandaluri, acesta fiind cel care provoca incidentele”(art.1). Din articol vedem că Andrioni Alin obişnuia să recurgă la aceste gesturi dinaintea zilei în care a comis tentativa de omor. Cu o mare plăcere se intitula „Justiţiarul de Hațeg”. Dorea cu orice preț să câştige notorietate publică şi capital electoral, aşa cum se poate vedea în filmul postat de el pe YouTube în data de 11.05.2015 (video 2) și articolul: http://cioaravopsita.ro/primar-contra-cetățean-faza-pe-furci-video/(doc.2).

# Mobilizare și scandal

Andrioni Alin a descins pe traseul investițiilor de la Râul Alb, în data de 28 martie 2015, împreună cu Mihai Goţiu, Delinescu Florin, Dacian Munteanu și Laura Vesa. A instigat pe rețelele de socializare membrii grupării să se mobilizeze pentru blocarea proiectelor. Pe contul său de Facebook Andrioni Alin Constantin a scris: „Geoparc Hațeg: verde pentru distrugerea mediului protejat!” Țara Hațegului, te iubesc cu adevărat!!… nu ca alții… doar din interes!… Doar uniți putem bloca acest proiect!”(doc.3). La fel și Goţiu Mihai a continuat atacurile, publicând pe contul său de Facebook și pe site-ul romaniacurata.ro mai multe articole tendențioase la adresa mea, spunând că sunt un mafiot agresiv. „Este un moment critic,” spune Dejeu. „Valea este păzită, în stil mafiot, de patronul firmei şi “voluntari”, cu bâte şi câini. Am depus un denunţ penal privind defrişarea ilegală, care a început, dar autoritățile nu fac nimic.” De dimineață, pe adresa România Curată am primit mai multe imagini din aceeași zonă, unde se taie masiv lemn. În amonte de zona în care au fost coborâți buștenii se află atât un parc natural, cât și Parcul Național Retezat. Cei doi tineri care au încercat să urce pe vale (și care au realizat fotografiile), acuză faptul că ar fi fost agresați de către un consilier local și de încă două persoane care erau cu el, fiind blocați să meargă mai departe (VOM REVENI CU AMĂNUNTE)”.

O lună mai târziu, la data de 27 aprilie 2015, Goţiu Mihai a mai scris un articol în romaniacurata.ro prin care acredita ideea că microhidrocentralele de la Râul Alb vor distruge viitorul României: „este un caz ilustrativ pentru modul în care viitorul țării e distrus bucățică cu bucățică, din cauza unor interese meschine, ignoranță, indolență, încălcarea flagrantă a normelor legale – de la cele privind consultarea publică până la prevederile de la nivel național și european privitoare la protecția mediului (…) cu tăieri ilegale de copaci și la un pas de dinamitarea malurilor unuia dintre ultimele râuri virgine din România”.

Comentariile făcute de „activişti” și de prietenii lor pe marginea acestui articol sunt edificatoare:

Mariana 27 aprilie 2015 at 13:50: „Corect! Când ieșim în stradă? Pe 3 Mai?”

Mariana 27 aprilie 2015 at 13:59: „Mihai Goţiu mulțumim că ne-ai semnalat. Strângi semnături, ce se poate face cu aceste semnături? Concret! Putem merge mai mult de 50 persoane, de ex. la acel șantier până iese scandal, să împiedicăm continuarea lucrărilor. Pentru că râurile, munţii sunt ai/ale noștrii/noastre, ale tuturor, și evident ni le luăm înapoi. Scandalul va fi mediatizat de Nașu TV și va fi difuzat pe un post tv. deci va afla lumea că oamenii se opun. În felul acesta îi mobilizăm pe toți. Facem asta?

Corneliu Zeana 27.04.2015 at 18:05 trebuie sa ne opunem categoric acestui proiect antinatura! Corneliu Zeana”(art.2).

Acest articol a fost „declicul” care a declanşat un nou val de ură în mediul virtual. Atunci s-au încurajat reciproc pentru a veni în număr mare în şantierul nostru de pe Râul Alb să producă scandal. Propaganda # a folosit sloganul: „Ne luăm ţara înapoi”, o adaptare a lozincii „Nu ne vindem ţara” din anii 90. În acei ani, lozinca s-a dovedit o fumigenă pentru mascarea jafului care a urmat la nivel naţional. În cazul nostru noul slogan, gândit să dezlănţuie „terorismul civic”, şi-a atins scopul. În urma acestor mobilizări, s-au format mai multe echipe de provocatori care au venit în mod repetat la Râul Alb pentru a ne hărțui sistematic. Metodele de lucru sunt similare cu cele pe care le practică de regulă membrii grupării  #Rezist: îşi filmează de fiecare dată „ținta” în timp ce o provoacă, după care postează pe rețelele de socializare filmuleţe editate, contrafăcute în aşa fel încât să-şi pună victima într-o lumină defavorabilă în fața opiniei publice.

Ulterior, minciunile tinerilor ,,ecologiști” au fost demontate. Agresiunile invocate și tăierile masive erau doar niște ticluiri de probe neserioase. În urma unei anchete s-a dovedit că nu au existat „defrișări ilegale”. Malurile râului nu au fost „dinamitate”. Cât despre „interesele meschine”, ele s-au dovedit autentice, numai că aparţin mercenarilor „de mediu” care au declanşat atentatul de pe Râul Alb. Buștenii de care vorbeau reclamagiii au fost recoltați legal de composesoratele din zonă și de primărie, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare (doc.4).
Mesajele apocaliptice nu au putut fi confirmate cu dovezi, dar momeala fusese aruncată şi s-a rostogolit în spaţiul public.

Acelaşi mod de „operare” a fost folosit și în cazul tentativei de omor de pe Râul Alb, în data de 24 mai 2015: ne-au filmat din trei locuri, încă de dinainte să ajungem în șantier, iar când am oprit ATV-ul unul dintre agitatori – pe numele său Leordean Vasile, a dat cu pumnul în parbriz și a început să ne provoace la violenţe, fără nici o explicație logică în acele momente. Acest fapt reiese din chiar filmările aşa-zişilor ecologişti.

PRECIZARE: „Scandalul de pe Râul Alb”, cazul care a şocat România în 24 mai 2015, a apărut public la momentul respectiv în zeci de articole, cu părerea exclusivă a activiştilor de mediu (numai platforma ONG-istă România Curată a scris peste 30 de articole pe acest subiect). Cotidianul.ro prezintă povestea şi din perspectiva celui care a fost victimă a tentativei de omor. Mărturia îi aparţine lui Mihai Bocea şi este preluată cu acordul său de pe siteul raulalb.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.