Banalizarea excepției

Pretind că am exersat o oarecare atenție a cunoașterii de sine, nu îndeajuns pentru a fi dobândit capacități suprasensibile asemenea inițiaților, dar de folos spre a recunoaște dependențele care se lipesc de forma mea mentală fără a fi nevoi reale ale mentalului meu. Am realizat de oarece vreme că spectacolul mediatic ce se desfășoară la televiziunile de știri devine anost dacă subiectele nu aparțin stărilor de excepție. Opusul acestor stări este dat, desigur, de stările de normalitate.

Înainte de pandemie, excepționalul mediatic era căutat în crizele politice. Pandemia a extins starea de excepție pe durate neobișnuit de lungi. Excepționalul războiului din Ucraina durează deja de câteva săptămâni.

S-au adunat ani în care spectacolul mediatic nu mai relatează decât în regimul stărilor de excepție.

Cine are decizia în stările de excepție, acela este adevăratul suveran, spunea un constituționalist. Era un mod de a spune că demos-ul nu mai contează în starea de excepție. Cine a avut decizia în anii de care vorbesc aici? Sub pandemie au apărut peste tot dictaturi guvernamentale. Acum, în vremea acestui război? Guvernele nu consultă parlamentele când decid să trimită ajutoare de natură militară în sprijinul Ucrainei. Guvernul Rusiei susține că aceste ajutoare prelungesc suferințele ucrainenilor. E o afirmație care are ca presupoziție teza că Rusia ar fi pornit un război drept și că la fel de drept ar fi să-l câștige fără să întâmpine o rezistență solidă.

Așadar, în ultimii ani, am avut o ordine a excepțiilor devenite nouă normalitate. Rolul parlamentelor a devenit decorativ, iar cel al mediei de format propagandistic sufocant. Pe acest fundal, un guvern autoritarist specializat în dezinformare a pornit o operațiune de propagandă beligerantă și apoi a deschis un front. E oare cea mai surprinzătoare prelungire a războiului civil care a fost pandemia? Dacă vrei să nu cadă prea zgomotos accentele pe intenția de a restructura ordinea globală, surpriza e majoră. Ordinea globală se dovedise extrem de eficientă întru a lăsa o viroză să-și facă de cap în condițiile în care, mediatic, ai discreditat valoarea antiviralelor și ai ridicat în slăvi vaccinarea.

E prea posibil ca în analiza guvernului rus tocmai războiul civil al pandemiei să fi fost un catalizator al intențiilor de a pune în locul acestei ordini, în care omul nu mai era un scop, ci un mijloc, o formă de ordine capabilă să revină la idealurile umanismului? Teoretic, da. Practic, iată că omul continuă să fie doar un mijloc al reglărilor de conturi dintre marile clanuri globale de putere.

Un alt constituționalist, de astă dată fiind vorba de constituența omului, zicea că manipulările cele mai reușite sunt făcute în sensul a ceea ce îți dorești cel mai tare. Cu siguranță, ucrainenii care au amintiri urâte din conviețuirea lor cu puterea de la Kremlin (majoritatea au astfel de amintiri) și-au dorit integrarea țării lor în NATO. Cine au fost mai cinici? Cei care nu au vrut să explice că între Rusia și țările NATO e necesar un spațiu-tampon? Cei care au susținut că spațiul Ucrainei ar trebui să aparțină Rusiei? Cei care au încurajat dorința de securitate a ucrainenilor fără a ține cont de riscurile reprezentate de mitologia puterii de la Kremlin?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 11
Ioan Buduca 1113 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Foarte bine ca nu le consulta. Daca stai sa consulti parlamentele, nu mai termini consultatia nici in 100 de ani cu toti drogatii si cretinii din parlamente.
    Pe de alta parte este bine ca aceste ajutoare militare sa se faca fara sa mai stie toata prostimea ce dai, cat dai si cui dai si sa furnizezi subiecte de dezbateri tuturor tutelor si tutilor de la televiziuni.
    Sunt probleme cu caracter militar despre care nu este recomandat sa bati tobele si sa sufli in toate trambitzele.

  2. faptul ca primul ministru este membru csat ii asigura doar o eventuala incadrare la „inalta tradare”
    nu doar la „tradare”,
    atata tot!

  3. @Ileana Rollvaxon: bai Rumburakule, cu asemenea principii dece nu te duci sa traiesti in Coreea de Nord? Pentru (editat) ca tine nici parlamentul, nici Constitutia nu conteaza, ci vointa unui tatuc si a gastii din jururl lui.

  4. Razboiul a fost inceput de Putin prea usor si prea pe fata sa nu fie o decizie criminala!

    „Onor. pres Biden

    Washington

    Faceț înceta atacuri contra frate meu Zelenschi bandă infamă talhari ziua meaza mare sub conducerea personală directorului Shalom Putin .Victima arest torturată ca inchiziță. Cuțit os. Reclamat tronului.

    Iordăchel de la NATO

    „Ecs. Sale Pres Biden

    CASA DALBA

    Bandă desperată opozanți îndârjiți sub conducerea Zelenschi, Iordăchel de la NATO și nepot divorsat, atacat directoru Putin față grădina primării. Acesta apărat bastonu, lovit cap Iordăchel,tras revolver spart glob lampa centrul grădini electrică. Panică, asasin arestat. Luăm prim interogatoriu. Garantăm invențiuni fictive torturile.

    Director Rusia,
    Shalom Putin,
    Alese sentimente

  5. Ileano sau cine-i mai fi tu, ție-ți cam pute democrația, așa-i?
    SĂ NU UIȚI, (editat) FAPTUL CĂ GVERNUL NU A FOST ALES, CI NUMIT, DECI NU REPREZINTĂ PE NIMENI, AȘA CĂ NU ARE DREPTUL SĂ FACĂ CE VREA, DA!?

  6. Constatand ca cu geopolitica a dat-o-n bara nea Ioan a apelat din nou la filosofeala convins ca e punctul lui tare! Cum era firesc a inceput cu sine insusi, prin „introspectii” mai dur-ascutite decat un bisturiu care taie in carne vie…Precum majoritatea romanilor care se respecta nu o sa-l misti din convingerile betonate intr-o existenta sub doua iepoci, bolsevic militanta, respectiv bolsevica sub acoperire pseudodemocratica-pseudocapitalist-securistoida!!! Nu exista un reflex pe care sa nu-l etaleze cu mandrie revolutionara!

  7. @ Barbu: Ca guvernul este numit este adevarat. Deasemenea este adevarat ca cei care numesc guvernul sunt politicienii partidelor care au majoritatea in parlament si care dau guvernul. Nu poti sa spui ca guvernul ia o decizie iar partidele care l-au numit nu au raspundere. In majoritatea tarilor europene guvernele dupa consultarea cu partidele din arcul guvernamental au decis sa ajute Ucraina. Pe acelasi considerent guvernele Ungariei, Bulgariei au considerat ca nu trebuie ajutata militar. Deci fara consultarea Parlamentului. Deci ceea e valabil in Ungaria nu e valabil si in Romania?

  8. Din punct de vedere politic, statul ucrainean n-a existat până în 1922. Poporul și națiunea ucraineană n-au existat. El au fost o invenție a serviciilor secrete germane și austro-ungare, preluată de ruși și consacrată de sovietici. Vom urmări, în acest articol, numai „traseul” rusesc al populației care avea să se constituie (să fie constituită, de fapt), după 1791, în națiunea ucraineană…

    Secolul al XVI-lea este secolul în care s-a accentuat opresiunea nobilimii transilvane și a boierimii din Moldova și Muntenia, asupra țărănimii din aceste regiuni.

    Drept urmare, se înregistrează o rezistență crescută a țăranilor care, în perspectiva pierderii drepturilor colective de proprietate (de obște) în fața boierilor, se refugiază masiv în no man’s land-ul dintre Nistru și Nipru, zonă denumită, încă înainte de 1454, Țara de „la Margine” a Moldovei (așa cum este atestată ea într-un document al lui Petru Aron). Locuită din vechime de o populație românească, zona era disputată, la vremea acea, de Uniunea polono-lituaniană, Hanatul Crimeei și Imperiul Otoman.

    Fugarii erau români din Muntenia, Transilvania, sudul Poloniei și, în special, din Moldova. Aceștia s-au instalat ca oameni liberi dincolo de Nistru, îndeosebi între Bug și Nipru, întemeiând sate noi, după modelul obștilor „valahe” din vechime, pe baza acelui sistem juridic cutumiar, intitulat Jus Valachicum. Teritoriul în cauză, străbătut dintotdeauna de păstorii transhumanți și negustorii români și controlat sporadic de domnii români care dăruiseră ocine în stânga Nistrului (ex. familiei Jora) se afla situat „la marginea” Moldovei, drept pentru care era cunoscut în regiunile polono-ruse cu denumirea de „u Craina” („la Margine”) cu aceeași semnificație ca și numele de „Craina” („Margine”), dat teritoriilor românilor timoceni de către sârbi și bulgari.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.