Creșterea economică prevăzută pentru acest an este de 4,3%, PIB-ul va atinge nivelul de 1.116,8 miliarde de lei, inflația va avea o creștere de 2,5%, câștigul salarial mediu net va fi de 3.323 lei, față de 3.180 lei din 2020, iar rata șomajului va fi de 3,6%, față de 3,5%. Acestea sunt principalele coordonate ale proiectului de buget care a intrat joi în ședința de Guvern. Costul total al măsurilor de sprijin legate de COVID-19 în anul 2020 a fost de 4,85% din PIB. O parte din aceste măsuri se continuă și în anul 2021 pe lângă alte noi măsuri aprobate, generând, astfel, un cost estimativ de 3,81% din PIB. În anul 2020, impactul măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei COVID-19 asupra bugetului general consolidat a fost de 3,65% din PIB, din care 0,4 puncte procentuale sunt finanțate din fonduri UE, din care 0,2 pp s-au rambursat în 2020, restul urmând să se ramburseze în anul 2021, respectiv în anul 2021 este estimat la 1,29% din PIB din care 0,35 puncte procentuale estimate a se rambursa din fonduri UE.
De asemenea, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMMurilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin intermediul garanțiilor de stat, pentru în anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 miliarde de lei (1,20% din PIB), iar pentru anul 2021 se estimează garanții în valoare de 28,10 miliarde de lei (2,52% din PIB).
Pentru acest an se vor lua mai multe măsuri printre care menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020. Se va menține și cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Va fi menținut și cuantumul indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020. Nu se vor mai premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017. Vor fi compensate orele suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale.
Va fi prelungită folosirea voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2020 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994.
Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
Planificarea bugetară pe anul 2021 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2021 la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 5,33 puncte procentuale față de anul 2021, încadrându-se spre sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9% din PIB în anul 2024.
Evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, faptul că măsurile luate de autorități pentru redresarea economică îsi produc efectele, anul 2021 fiind primul pas în care are loc o ajustare a tintei de deficit față de anul 2020, pas important pentru revenirea în mod gradual la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, revenire prevăzută pentru anul 2024.
România va beneficia de 30,4 miliarde de euro din „Mecanismul de redresare și rezilență” creat pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, statele membre trebuie să pregătească planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) care să stabilească o serie de reforme și investiții care să răspundă celor șase priorități de relevanță europeană, să reprezinte un set de măsuri care ține cont de prioritățile identificate la nivel național în corespundere cu prioritățile UE, să contribuie la provocările identificate în recomandările specifice de țară,să contribuie la tranziția către o economie verde și digitală.
Pentru anul 2021 investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,4 miliarde lei ca în anul 2020, iar în anul 2024 acestea reprezintă 4,81% din PIB, o creștere de 6,0 miliarde lei față de anul 2021 cu un vârf situat în anii 2020-2022. În anul 2021 se constată o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanțare, față 2,01% în 2020 și se observă ca finanțarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanțare în anii 2021 și 2022.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a majorat la 2.300 lei lunar, începând cu data de 13 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 3,1% față de luna decembrie 2020 pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună.
Începând cu drepturile bănești aferente lunii august 2020, cuantumul alocației de stat pentru copii se majorează cu 19% față de valoarea din iulie 2020. Începând cu drepturile bănești aferente lunii ianuarie 2021, cuantumul alocației de stat se majorează cu 16% față de valoarea din decembrie 2020.
Ministerele care au în subordine operatori economici vor analiza cauzele înregistrării de pierderi și/sau plăți restante la acești operatori. Va fi prezentat un set de măsuri concrete de restructurare și reorganizare cuantificabile pentru eficientizarea activității operatorilor economici în vederea diminuarii pierderilor sau plăților restante, pentru redresarea activității acestora. Acordarea unor sume de la bugetul de stat în anul 2021 pentru acești operatori economici va fi condiționată de respectarea implementării măsurilor de redresare a activității acestora.
Economia Zonei Euro va înregistra o contracție de 7,8% în 2020, o creștere de 4,2% în 2021 și de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4% în 2020 și va înregistra o creștere de 4,1% în 2021 și de 3% în 2022. Din punct de vedere al proiecției creșterii economice, economia României înregistează o scădere sub cea prognozată la nivelul UE şi a zonei euro, revenirea din anii 2021 şi 2022 fiind una mai moderată. Investițiile sunt proiectate să rămână în anul 2020 în zona pozitivă (2,5%), în timp ce investiţiile în UE vor scădea cu 10,3%, iar în Zona Euro cu 11,2%. La nivelul UE, anii 2021 şi 2022 vor sta sub semnul revenirii economice, investiţiile fiind factorul determinant al acesteia, bazându-se pe mobilizarea rapidă a fondurilor necesare redresării economice prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pentru România este estimată o creştere a investiţiilor de 4,1% în 2021 şi de 4,5% în 2022, ca urmare a accelerării realizării proiectelor finanţate din fondurile europene aferente perioadei de programare 2014-2020 şi din Fondul de Redresare şi Rezilienţă.
Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia, precum și a existenței stabilizatorilor automați. Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 și la 4,7% în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți.
Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria angajată. Se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să crească, până la 101,7% anul acesta, 102,3% în 2021 și 102,6% în 2022. Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va
crește până la 93,9% anul acesta, la 94,6% în 2021 și la 94,9% în 2022.
Principalele riscuri pentru România sunt: deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Creșterea economică a înregistrat o contracție semnificativă în anul 2020, ca urmare a efectelor atât de natura cererii, cât și de cea a ofertei induse de pandemia COVID-19. Implementarea în România a unor politici fiscale și de venituri expansive într-o perioadă de avans economic a condus la deteriorarea soldului bugetar și a deficitului de cont current. Aceste politici prociclice au diminuat capacitatea statului de a interveni în contextul unor evoluții nefavorabile ale activității economice, cum este cea generată de pandemia COVID-19, având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar înainte de izbucnirea pandemiei. În plus, colectarea deficitară a veniturilor bugetare și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilități structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală. Totodată, incertitudinea prelungită legată de viitorul politicilor publice în România ar putea reduce încrederea și frânarea fluxurilor de credit, ceea ce va afecta negativ investițiile și creșterea.
România se află în fața unei oportunități istorice. În perioada 2021-2027, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027 România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro iar prin facilitatea „Mecanismul de redresare și reziliență”, are un buget alocat de 30,4 miliarde de euro fonduri ce vor fi utilizate în domenii cheie: infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum și pentru modernizarea marilor sisteme publice. Capacitatea fondurilor europene de a genera valoare adăugată europeană atât din cheltuielile publice naționale cât și din cheltuielile publice europene, prin punerea în comun a resurselor, axarea acestora pe componenta investițională, pe catalizarea proiectelor de investiții strategice cheie, va genera rezultate pe care statele membre nu le pot obține dacă acționează singure. Traiectoria repornirii în România depinde de măsurile concrete de sprijinire a economiei, de fructificarea bugetului crescut al UE în anii ce vin, de refacerea lanțurilor de producție în Europa. România trebuie să își calibreze mixul adecvat de politici macroeconomice, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilitățile economiei – deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. Prioritizarea, prudența și cumpătarea în formularea politicilor fiscal bugetare este necesară pentru acumularea de spațiu fiscal, care să fie direcționat către finanțarea de politici și cheltuieli cu impact asupra creșterii economice în consonanță cu prioritățile la nivel european.
Parazitul National Klaus Satannis i-a Ordonat Slugii sale ministeriale Vasile Citu sa-i Creasca Bugetul pentru Naveta Saptaminala din Banii Salvati prin Austeritatea impusa Orfelinatelor, Scolilor din Mediul Rural si Spitalelor.
Jos Pensiile Nesimtite ! Jos Salariile Nesimtite !
Traiasca neomarxisti! Traiasca serviciile,,secrete” ! Traiasca vesnic ,,guwernerul meu” !
Daa… ce-o sa vie… o sa vie… o sa fie bogatie… stati sa vedeti unde vor zbura preturile dupa liberalizari la gaze si energie si instrainari…. Economia geme de oporrtunitati… daa… Intre timp tot ceea ce au creat romanii inainte de 1989 trece in proprietatea strainilor… Guvernul nu stie nici macar care este suprafata de teren retrocedata in Romania… poate a despagubit titlurile de proprietate ale celor carora li s-au retrocedat terenuri care nu exista… in vreme ce terenurile obtinute la comanda au fost instrainate rapid altora… cumparatori de buna credinta….
Pentru propasirea noilor idealuri marxist-securiste, tot inainte tovarasi!
Daca inainte lumina venea dee la rasarit, orbiti de atata lumina, bolsevicii securistii s-au intors cu fata spre apus. Iar vanzarea Romaniei continua. Stau cu capul in bezna si fata spre stapan. Obiceiuri de rit nou pentru marxistii vanzatori.
Important este ca analfabetii #rezist, rezista. Daca erau obisnuiti sa primeasca de la ONG-urile securiste, ca premiu de fidelitate, un biscuite, acum pot face reconversie, iar de la biscuite pot trece spre lichidele cei stopesc, livrate de la inaltime, de stapanii lor.
Nasol este pentru Romani. Se vor uita in punga, ca milogul in traista. Iar asta este nasol, ca prea s-au obisnuit cu aceasta ipostaza.
Prostitutia bugetara 2021!
Bugetul este foarte bun.
Atata timp cat luam pensii speciale, viata e minunata.
Anul asta merg foarte bine si sporurile, astfel incat neamurile si tiitoarele noastre angajate la stat o sa se odihneasca in continuare.
E bine!
N-am incredere in saracime. Cica nu le-a marit pensiile nici cu aia 30 de lei promisi si cam maraie. Auzi, se supara la 30 de lei.
Noi am pierdut lunar cate 3.000 de lei cel putin, pentru ca le-au inghetat politrucii astia noi. Si nu ne suparam.
Ne scoatem noi parleala din vreun consiliu de administratie. Doar ne pricepem. Uite ce bine arata tara.
La anu si la multi ani!
Cifre si iar cifre mai ceva ca la al enspelea Congres PCR dar toate degeaba,iar treaba aia cu „tranzitia la o economie verde” e cea mai tare utopie din parcare,decat daca se falimenteaza tzara si viatza romanilor care ori mananca doar verdeatza ,ori merg la loc cu verdeatza, si se arunca iar totul la fiare vechi ca sa se cumpere,cu ce bani mai raman dupa ce se maresc in draci taxe si impozite,bormasini electrice pe post de autoturisme,tractoare,autobuze si camioane tot de la saracii nemtzi care altfel ce sa mai lucreze si ei.Si pentru emisii ZERO DE CO2,o aberatie impusa de smecherii de la UE,sa se taie si toate vacile si porcii,ca produc ei pe din dos mari emanatii de CO2,iar noi sa invatzam sa ne hranim numai cu iarba verde,pilaf,coliva si cu ciulamaua lui Bill Gates,care fac bine la cei care mai au norocul sa scape de covidul lor, ca de guwerneri sorosisti-iohanisti si de porcariile lor oricum,ghinion,nu mai scapam.