Caracterul economic al modernităţii

Trei minţi au văzut mai clar decât altele caracterul economic al modernităţii: Marx, Weber şi Rudolf Steiner. Dar numai Steiner a putut descifra de ce anume era nord-occidental şi nu sud-occidental ori oriental locul în care înflorea acest caracter. Steiner nu punea în joc doar premise ce ţineau de dezvoltarea mercantilismului şi a eticii protestante, ca Weber, ori acumulările de capital, ca Marx. Erudiţia steineriană avea acces la formele destinale ale raţiunii.

Aceste forme au apărut în Sudul european când aceste locuri erau încă orientalizate. Occidentalizarea lor s-a petrecut începând din secolul al XIV-lea.

Decisiv a fost, mai apoi, un element nord-occidental ce a pătruns în miezul relaţiilor comerciale: curajul de a asuma riscuri economice de neasumat de către mentalul greco-latin şi cel medieval. Izvorul adânc al acestui curaj nu ţine de religii, ci de conştienţa care lucrează întru formatarea religiosului. În lumea orientală prelungită până în Grecia antică, conştienţa a fost formatată pe modelul cosmosofic al Cerului. În conştienţa nord-occidentală, conştienţa s-a hrănit numai din misteriile Pământului. Aici, zeii erau fiinţe ale ciclurilor naturale ale solului, fără extrapolări cosmosofice. Nu Cerul, ci adâncul de mare era, aici, sediul zeităţilor.

Steiner a înţeles că liberté s-a născut în Grecia antică şi reprezenta esenţa gândirii raţionale, iar égalité a apărut în prelungirea medievală a lumii greco-latine şi reprezenta esenţa relaţiilor faţă de Lege.

Noutatea adusă de lumea nord-occidentală a formatat principiul fraternité, al cărui înţeles l-a strămutat pe liberté în jocul asociaţiilor pentru dezvoltarea comerţului şi pe égalité în jocul liber al contractualismului con-fratern.

Aici sunt adâncite cheile devizei de la 1789: în noutatea principiului fraternité, care joacă, acum, ca esenţă a relaţiilor ce vor fi numite, mai apoi, capitalism.

Viziunea lui Rudolf Steiner ţine cont de destinul din sufletul raţionalităţii şi numeşte epoca occidentală ca fiind una a sufletului conştienţei, ceea ce descrie un proces în care, prin relaţii de tip economic, lumea are a conştientiza mai clar verticala ce leagă Cerul şi Pământul.

Totodată, încă din 1918, Rudolf Steiner a arătat că principiul fraternité are a tinde, nelegitim, să domine celelalte două principii din deviza de la 1789 şi considera acest fapt a fi destinal: un rău necesar, un obstacol iniţiatic în urma căruia vom obţine o mai clară conştienţă a verticalei Pământ-Cer.

Chiar acum, sub ochii noştri, se petrece un aspect violent al poftei nelegitime de putere din principiul fraternité, care tinde să devină totalitar în raport cu liberté şi égalité. Nici Marx, nici Weber n-au putut să descifreze totalitarismul latent din principiul fraternité şi nu au făcut propuneri de echilibrare constituţională a celor trei principii: fraternité (economico-financiarul), égalité (politico-juridicul) şi liberté (cultural-spiritualul). Rudolf Steiner a elaborat astfel de propuneri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.