Două instituţii, Curtea Supremă de Justiţie din România și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au comunicat de-a lungul a o lună şi jumătate cifre diferite pe cele mai intruzive metode de supraveghere în România. Doar că informaţiile în loc să se potrivească şi să se verifice încrucişat, mai mult se contrazic, relatează Mediafax.
Asta spre deosebire de SUA, unde cu o populaţie de 17 ori mai mare decât a României, filtrul judecătorilor este cu mult mai puternic.
În plus, o altă situaţie devine certă: în 11 luni din anul 2021, an cu crize politice şi pandemic, serviciile de informaţii din România au făcut mai multe cereri de mandate de securitate naţională decât au obţinut în 2017 sau în 2018 şi 2019 la un loc.
Episodul 1: Parchetul General spune că a trimis ÎCCJ 2833 de MSN, Curtea Supremă de Justiţie arată că a primit de la Parchetul General doar 1007 MSN
În urma unor cereri făcute în baza legii 544/2001 şi transmise în luna decembrie 2021, Parchetul General condus de Gabriela Scutea a comunicat alte date decât Curtea Supremă de Justiţie referitoare la mandatele de securitate naţională din România emise în anul 2021.
Aşa se face că pe 13 decembrie 2021, PÎCCJ spune că în primele 11 luni ale anului 2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a primit 2835 de solicitări formulate în baza Legii nr. 51/1991 şi a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre avizare, 2833 de asemenea solicitări.
Ca atare, Procurorul General al României, Gabriela Scutea, a respins doar 2 solicitări de mandate de securitate naţională, ceea ce înseamnă o rată de respingere infimă – de doar 0,07% pe solicitările pe legea 51/1991 privind securitatea naţională a României şi o rată de aprobare de 99,92%.
Pe 20 decembrie 2021, un alt răspuns, la o solicitare asemănătoare, vine de la Curtea Supremă de Justiţie.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie din România, instituţia care avizează/autorizează cererile, arată că a primit în aceeaşi perioadă, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un total de 1007 de solicitări privind emiterea de mandate de securitate naţională, dintre care 1003 de mandate au fost emise iar 4 solicitări au fost respinse.
Ceea ce însemna că, la nivelul Curţii Supreme de Justiţie, rata de respingere pe mandate de securitate naţională era la fel de infim: de doar 0,39%.
Episodul 2: Curtea Supremă recunoaşte cifrele Parchetului General şi spune că ÎCCJ a trimis de fapt doar MSN-urile „iniţiale”
Cum datele pe un asemenea subiect important nu se potriveau între cele 2 instituţii – ÎCCJ şi PÎCCJ, a fost solicitată o clarificare de la Curtea Supremă de Justiţie din România care să explice diferenţa uriaşă între cifrele PÎCCJ şi cele ale ÎCCJ pe mandatele de securitate naţională.
În al 2-lea răspuns oferit de Curtea Supremă de Justiţie din România, pe 28 decembrie 2021, Compartimentul de Documente Clasificate al ÎCCJ transmite că într-adevăr, „în perioada 1 ianuarie 2021 – 1 decembrie 2021, dintr-un total de 2833 de solicitări înaintate de PÎCCJ în baza legii 51/1991, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis un număr total de 1003 de mandate de securitate naţională iniţiale şi a respins un număr total de 4 mandate de securitate naţională iniţiale, diferenţa de 1826 de solicitări înaintate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind reprezentată de propuneri de propuneri de prelungire, completare şi încetare înainte de termen, formulate în baza legii 51/1991”.
În fapt, Curtea Supremă de Justiţie recunoştea datele transmise iniţial de procurorul general şi arăta şi un „artificiu”.
Judecătorii ÎCCJ comunicaseră doar mandatele de securitate naţională iniţiale, fără prelungiri, completări şi încetări, în ciuda faptului că şi acestea sunt solicitări în baza legii securităţii naţionale, numai ca numărul mandatelor să pară în faţa publicului mai mic. (…)
Câte persoane au fost supravegheate pe securitate naţională în România în 2021? Parchetul General: este clasificat
În plus, Parchetul General a fost solicitat ulterior să comunice şi numărul persoanelor din România vizate de cele 2835/2833 de solicitări în baza legii privind securitatea naţională.
Parchetul General a răspuns că numărul persoanelor supravegheate este clasificat. Numărul persoanelor vizate de cele mai intruzive forme de supraveghere fiind clasificat, el se declasifică „de către conducătorii organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.(…)
Mandatele pe securitate naţională din 2021, mai multe decât în 2017, 2018 – 2019
Ultimele date – chiar şi contradictorii – transmise de Curtea Supremă de Justiţie sau de Parchetul General arată că în 11 luni ale anului 2021 – serviciile de informaţii din România au avut 2833 de solicitări pe legea securităţii naţionale (varianta Parchetului General) sau (în a doua variantă a Curţii Supreme)3128 de solicitări aprobate pe legea securităţii naţionale.
După industria mandatelor pe securitate naţională care a durat până în 2016, în 2017 de exemplu, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a obţinut, prelucrat şi stocat un total de 2.511 de mandate de securitate naţională iniţiale, prelungiri şi completări doar pentru SRI.
În 2018, SRI a obţinut 968 de mandate de securitate naţională (574 de mandate iniţiale şi 394 de prelungiri, pentru 339 de mandate au fost obţinute completări) iar în 2019 SRI a obţinut un număr de 1170 de mandate de securitate naţională.
SRI nu a făcut publice pe site-ul său datele privind obţinerea de mandate de siguranţă naţională pe anul 2020, iar pentru cele 11 luni din anul 2021 SRI refuzat să pună la dispoziţie, în baza legii 544/2001, datele publice şi pentru anul 2021, invocând clasificarea raportului trimis Parlamentului.
Comunicările magistraţilor pentru anul 2021 arată însă că cele 2833/3128 de solicitări aprobate pe legea securităţii naţionale sunt mai mult decât cele din 2017 şi faţă de cele din 2018 şi 2019 la un loc.(…)
Integral pe mediafax.ro
Vad ca nu e nici un comentariu.Inseamna ca totiabonatii la comentarii pe aicu ,nu au fost in listele de mandate de mai sus.Mai mult ca posibil sa fi fot printre ce ce au propus interceptarile, supravegherile.Ehe ,naravul securist e greu de lepadat.
securimea anti-romaneasca ne asculta pe toti la liber de cand cu gsm. Nu oficial. este foarte simplu acum. te asculta si cu telefonul inchis. modul avion sau scoaterea bateriei. in curand cu tehnologiile „smart” practic ne vor urmari prin casa – televizoare, calculatoare „noi”. TOATE SUNT CONSTRUITE „INTELIGENT” PENTRU SUPRAVEGHEREA OAMENILOR.
Domnul Teodosie de la Tomis este ascultat?Ca e pe ultrascurte cu rusii..Chiar nu inteleg de ce un prost ar spiona,dar lacomia e mare..Pupici!
Doar un om complet idiot la cap ar putea sa ia de bun numarul oficial al celor ascultati de cele 7 servicii secrete ale statului mafiot Rromanistan. Ca sa fie si mai clar ptr toti, numarul acesta este clasificat.
Mai simplu, cred ca ar trebui sa ne spuna cati n-am fost spionati. Ca dovada, uitati-va ca nici macar institutiile a bilitate sa aprobe aceste interceptari intr-un cadru legal, habar n-au sa comunice niste date concordante.
Dupa cate am citit mai demult, chiar si DNA a fost dotata cu aparatura necesara ptr interceptarile telefonice. Cred ca va inchipuiti cam ce munti de interceptari fac Portocalii de la DNA, avand pe mana aparatura respectiva.
Din cele scrise in presa in urma cu cativa ani, s-a estimat ca in perioada 2005-2016 (perioada petrovista) au fost interceptate de SRI mai mult de 6 000 000 persoane.
In orice caz, fiti convinsi ca numarul celor interceptati de Securitatea ,,comunista” de dinainte de 1989, este total insignifiant fatza de numarul colosal al interceptatilor din Epoca de Aur Capitalista instaurata dupa 1989.
Aia era prosti, nu ca securistii de acum care e destepti!
Maradona in justitie!
Nu fotbalistul. Ce escrocheria denumita „Maradona”.
Judecatorii si procurorii intorc portofelul mai abitir decat escrocii.
românia stat securist, torționar și ostil cetățenilor trăitori aici
Suntem supravegheati toti,avem si codite pe urmele noastre reale dar mai ales virtuale.
D-aia este tara devalizata,in loc sa fie supravegheati talharii,astia care le umflam bugetele anual suntem monitarizati si tratati ca si teroristi,ba chiar ii platim sa ne linseze.Atat de imbecili suntem,ce sa mai spunem despre idiotii lor utili care urla si ies in strada sa le apere interesele?
fara discutie:
POLITIE POLITICA!
(unele hdd au platanele din sticla:
cu ala le vom taia fetzele!)
Uitat-va ce probe aberatii s-au putut comite in statul mafiot Romania:
-Tariceanu a fost ascultat incontinuu timp de 7 ani. Pe ce baza legala? Ce judecator ar fi dat un astfel de aviz?
-Pe Voiculescu l-au ascultat si inregistrat inclusiv cand vorbea la telefon cu nepotica minora si cu soacra. La Voiculescu am citit chiar si eu transcripturile discutiilor cu nepotica, in presa. Pe vremea cand se publicau la liber interceptarile in EvZ.
Aș fi curios care este justificarea ”organului” atunci când solicită un mandat de supraveghere,..dacă solicită,. Sau doar fac pe șmecherii din dorințe de șantaj in interes material ?? Iar de merg totuși pe calea legală, cum pun ei de o acuzație judecătorească, sau cum demonstrează motivul ”intemeiat” al ”ascultării” ?..De exemplu cei doi băieși din secuime, care au comandat pizza și au stat 5 ani la pârnaie, ce motiv de supraveghere au avut ?,..Căci nici perchezițiile ulterioare și la rudele lor nu au scos nimic de a putea fi acuzați,.Deci cum procedează ciumații, de le comit intr-una ??
@Marele Urs
-ce mai face mah csibi barna?!
Daca acest nr. foarte mare de aprobari pentru ascultari cu motivul „securitate nationala ” au fost justificate , rezulta ca o mare parte din ele au un rezultat final , respectiv trimiterea in instanta pentru „atentat la securitatea nationala ” ! Deci presa ar trebui sa intrebe cate persoane au fost descoperite ( din cele ascultate ) ca au atentat la securitatea nationala !
Cetatenii trebuie supravegheati ca sa nu ia covid.
In afara de un transfug afgan expulzat pe motiv ca facea propaganda talibana in caminul unde erau cazati si de doi boanghini care planuiau sa arunce in aer un cos de gunoi de 1 decembrie, eu n-am mai auzit in acesti 32 de ani de alti inculpati pe motive de securitate nationala.
Deci adevaratele motive ale interceptarilor sunt de natura politica. Adica: POLITIE POLITICA.
Pentru 3000 de solicitări/an 250/lună cca 12/zi lucrătoare. Presupunând că cineva chiar le-ar urmări atent, eventual solicită : complectări, lămuriri suplimentare etc câți judecători de la ICCJ/ procurori de la PICCJ ar avea ca atribuție avizarea acestor solicitări ? Cu ce eficiență : Respingeri mult sub 1 %, trimiteri în instanță și condamnări, pentru motivul solicitat, tot un procentaj nesemnificativ, altfel s-ar discuta în spațiul public despre procesele respective. Cine și cum răspunde pentru resursele folosite inutil ? dacă numărul de respingeri este nesemnificativ, la fel și finalizarea prin proceduri judiciare a interceptărilor, ce rost mai are controlul judiciar al avizării acestor interceptări ?