Chestiunea ucraineană: riscurile ingineriei geopolitice (II)

Sub aspectul structurii interne, Ucraina este obiectiv fragmentată din punct de vedere politic, economic, etnic și cultural. Acesta este efectul construcției sale ca proiect (geo)politic fără luarea riguroasă în considerare a principiului naționalității.

DISTRIBUȚIA ETNO-CULTURALĂ

Sub aspect geografic și istoric, estul Ucrainei sau Malorusia (acolo unde sunt situate republicile separatiste Donețk și Luhansk) este teritoriu rusesc locuit de rusofoni, sudul și în mod special Crimeea și Bugeacul sunt vechi teritorii tătărești (din care un număr însemnat de tătari a fost deportat în interiorul Rusiei și înlocuit de ruși și ucraineni), iar vestul este masiv polonez, într-o măsură semnificativă românesc și într-o măsură mică maghiarofon. Prin urmare, se poate spune că doar centrul Ucrainei actuale, în jurul Kievului și pe malurile Niprului, aparține Ucrainei istorice și este populat majoritar de etnici ucraineni / ucrainofoni.

Referitor la această situație două mențiuni sunt necesare.

Pe de o parte, teritoriul pe care prezența tătarilor în număr semnificativ a fost consemnată până la finele celui de al Doilea Război Mondial a fost Crimeea. Întrucât mulți dintre ei s-au alăturat Germaniei naziste în războiul cu URSS, după război au fost izgoniți de pe pământul lor natal, pentru a fi stimulați să revină aici prin politica dusă de autoritățile ucrainene după autodeterminarea Ucrainei din 1991. Această politică viza reducerea procentului de etnici ruși în totalul populației așezate în peninsulă.

Ucraina independentă a fost obligată, totuși, în considerarea prezenței masive a rusofonilor, foarte mulți câștigându-și existența din munca prestată pentru întreținerea flotei ruse din Marea Neagră, cazată în portul Sevastopol, să acorde Crimeii statutul de regiune autonomă. În același timp, a fost constituită o autoritate autonomă pentru autoguvernarea tătarilor, cu sediul la Simferopol (capitala regiunii).

Pe de altă parte, în ceea ce privește Bugeacul, plecarea tătarilor de acolo este de dată mult mai veche, locul lor fiind luat de elementul românesc. Deromânizarea acestei zone s-a produs masiv după alipirea ei la URSS și Ucraina, în preajma și după cel de al Doilea Război Mondial, cu scopul evident de a-i îndepărta pe români de gurile Dunării nu numai sub aspect politic, ci și etnic. Așa se face că populația românească din Bugeac este pe cale de dispariție, în favoarea rusofonilor; și aceștia supuși, în ultimii ani, unui proces intens de ucrainizare.

DISTRIBUȚIA CONFESIONALĂ

Acestei distribuții etnice îi corespunde și una confesională. Rușii sunt ortodocși legați de Patriarhia Moscovei. Ucrainenii și tătarii creștinați, ca și românii, se împart, în cea mai mare parte (înființarea recentă a unui episcopat al Basarabiei de Sud, la Cahul, în jurisdicția canonică a BOR, modifică întrucâtva această împărțire) între fidelii Bisericii ortodoxe ruse, ai celei ucrainene autoproclamate ca autocefală, dar nerecunoscută de Moscova, și ai bisericii ortodoxe ucrainene unite cu Roma / greco-catolică (cei din urmă sunt ucrainenii cu origini familiale în vestul Ucrainei, aflat în trecut sub ocupație și administrație habsburgică). Polonezii și ungurii din vestul țării (Ucraina subcarpatică) sunt în majoritate catolici și protestanți.

Toate aceste curente religioase și organizarea bisericească în care sunt încadrate se află nu numai în maximă rivalitate, dar și în promovarea unor agende geopolitice adverse.

Neutralitatea binevoitoare a BOR, manifestată cu prudență în conflictul dintre Biserica ortodoxă rusă și Biserica ortodoxă autocefală ucraineană, conflict care a creat și o ruptură majoră între Patriarhul Rusiei și cel ecumenic al Constantinopolului (un primus inter pares în lumea creștin-ortodoxă, rezident în Turcia musulmană și nu lipsit de simpatii față de geopolitica SUA), are capacitatea de a permite Episcopiei române a Basarabiei de sud să resusciteze spiritualitatea și conștiința națională românească în Bugeac. Aceasta este în conformitate cu Constituția României, care proclamă dreptul de a contribui la păstrarea identității culturale a românilor din afara țării, împreună cu obligația de a-i încuraja la respectarea loialității față de statul ai cărui cetățeni sunt; dar adaugă o explicație suplimentară pentru înțelegerea politicilor ostile BOR, practicate de guvernul anti-național / globalist PNL-USR+.

DE LA NAȚIONALISMUL UCRAINEAN LA OMUL SOVIETIC ȘI RETUR

Afinitățile etno-culturale existente între ruși și ucraineni au făcut ca peste timp dominația rusă asupra teritoriilor centrale și estice ale Ucrainei de astăzi, să nu fie atât de dur resimțită sau evidențiată, precum dominația habsburgică din vest. Aici, în acest vest, lupta împotriva ocupantului germanic s-a îmbinat cu cea împotriva ocupantului slav, împrejurare care a exacerbat sentimentul național al ucrainenilor occidentali, făcându-l să ajungă, inclusiv în confruntare cu naționalismele polonez și maghiar, până la adoptarea unor expresii extreme de tip nazist. Ceea ce, evident, pune sub o maximă presiune comunitățile etno-culturale (minoritare) cu un etos național moderat, marcat de toleranță inter-etnică și respect al diversității culturale, cum sunt românii.

Vorbind despre minorități, nu este lipsit de interes a se face deosebirea, importantă cel puțin sub aspect psiho-politic, între „minoritățile dominate”, care au ajuns acolo ca victime ale politicilor imperiale și sunt minorități naționale în sens strict (ex. românii din Ucraina), și „minoritățile dominatoare”, rămase în urma contractării imperiilor, și care, având, desigur, caracter național, au a fi privite, fără a li se putea nega drepturile civice și culturale, și ca „minorități imperiale”. În cazul Ucrainei, ținând seama că primul stat rus a fost cel kievean, că națiunea culturală ucraineană modernă s-a născut din confruntările cu națiunile (imperiale) vecine, dar și că națiunea civică ucraineană contemporană s-a constituit în logică aproape exclusiv geopolitică, fără corelare cu o evoluție culturală organică pe teritoriul său de azi, prin chiar grația imperiului rus, distincția este mai greu de făcut.

Problema comunității românești din Ucraina este specială și întrucât membrii ei au fost împărțiți artificial în „români” și „moldoveni”. Conceptul de „popor moldovean” este o creație stalinistă menită a nega românitatea populației locuitoare între Prut și Nistru / Bug (Basarabia țaristă), dar și a construi identități colective bazate pe criterii politico-ideologice, iar nu etno-culturale, în ideea înlocuirii naționalismului cultural delimitat prin frontiere politice (care triumfase în secolul al XIX-lea), cu un fel de naționalism social fără frontiere, numit internaționalism proletar sau socialist (emergent în secolul al XX-lea, spre a face loc „internaționalismului corporatist” la începutul secolului al XXI-lea).

De aceea, pentru doctrina sovietică și potrivit legislației sovietice, cetățenii sovietici de naționalitate română au fost doar românii trăitori, înainte de 1918, pe teritoriul Bucovinei de Nord, disputat între principatul Moldovei și Imperiul Habsburgic (mai târziu austro-ungar) și anexat de URSS, în 1940, cu titlu de așa zisă reparație pentru „ocupația românească a Basarabiei” între 1918 și 1940.

Naționalismul ucrainean de după 1991 nu mai urmează chiar această argumentație, el fiind ostil (pe bună dreptate) conceputului de „homo sovieticus”; deși profită de moștenirea ei pentru a reduce dimensiunea și prin aceasta puterea politică a comunității românești în ansamblul său, împărțind-o în două minorități, chipurile consacrate cutumiar.

Prin tratatul politic de bază încheiat între România și Ucraina în 1997, compromisul la care s-a ajuns a fost acela că fiecare cetățean al celor două părți contractante va fi liber să își declare naționalitatea pe care o dorește și o adoptă oficial. Pe cale de consecință, fiecare va fi inclus în grupul minoritar național indicat de numele liber ales al identității sale etno-culturale.

Reprezentanții Ucrainei la negocieri au susținut că ei nu pot impune unui cetățean ucrainean care din timpuri „imemoriale” (de multe decenii, dacă nu de secole) a obișnuit să se identifice ca moldovean, să se recomande ca român, și invers. În schimb s-au angajat să nu nege dreptul la opțiune liberă a etnicilor românofoni cu privire la naționalitatea lor.

Aceasta, într-un fel, a transferat povara soluționării problemei în integralitatea ei, pe umerii României. Cum România, invocând principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state, nu a desfășurat acțiuni oficiale de educație publică pe teritoriul ucrainean, revine organizațiilor culturale și religioase românești misiunea de a realiza fuziunea identitară între „moldovenii” din Bugeac și „românii” din Bucovina de Nord. Tratatul româno-ucrainean facilitează această operă prin crearea a două euro-regiuni – Dunărea de Jos și Prutul Superior (Bucovina). O oportunitate insuficient valorificată de România anterior „revoluțiilor portocalii” de după 2004 și izbucnirii războiului de secesiune a Malorusiei; ea este tot mai greu de valorificat în condițiile escaladării naționalismului (etnic) ucrainean ulterior acestor evenimente.

MARIAJUL NAȚIONALISMULUI CU PLUTOCRAȚIA

În 2004, atunci când, după scenariul experimentat în Piața Universității din București (1990), s-a declanșat la Kiev, cu un masiv sprijin din partea democrațiilor euro-atlantice, prima „revoluție portocalie” în Piața Maidan, observatorii occidentali (printre care s-a numărat și profesorul Zbigniew Brzezinski) au apreciat că avem de a face cu „un mariaj între naționalism și democrație”. În realitate, era vorba doar despre naționalism; sau, mai degrabă, de un mariaj între naționalism și oligarhie.

Promotorii ucraineni ai acelei revolte populare nu urmăreau (în zdrobitoarea lor majoritate) schimbarea organizării sociale a Ucrainei, ci emanciparea de sub controlul politic real al Moscovei. Dovada stă și în faptul că „puterea portocalie” venită pe valul așa zisei revoluții și personalizată de tandemul Victor Iușcenko (Președinte) – Iulia Timoșenko (Prim ministru), nu a realizat până la proximele alegeri nici un fel de reformă de sistem și nu a consolidat instituțiile democratice peste ceea ce moșteniseră de la regimul lui Leonid Cucima. Asta a făcut ca în 2009, Partidul Regiunilor și Victor Ianukovici (cel a cărui victorie în alegeri fusese fără temei contestată, cu patru ani înainte, de „revoluționarii” din Maidan) să revină la putere (acum, însă, cu o agendă mai națională) printr-un scrutin popular calificat de OSCE ca fiind liber și corect.

Acest puseu naționalist ucrainean a fost fără îndoială salutat (după ce fusese stimulat și sprijinit) de UE și SUA, întrucât depărta Ucraina de Rusia și astfel consacra „arhitectura de securitate” în Europa de est, concepută ca parte a „pax americana”, adică a ordinii mondiale impuse de America după căderea sistemului mondial bipolar. El a fost acceptat și de oligarhii „internaționaliști” din Donbasul rusofon; milionari bucuroși să iasă, astfel, de sub presiunea concurenței oligarhilor ruși din Rusia, cei din urmă fiind miliardari protejați de sistemul „democrației suverane” instituit de Vladimir Putin. Milionarii ucraineni au preferat intrarea pe piața UE, caracterizată de o concurență guvernată de reguli cu aplicabilitate predictibilă, decât să rămână legați de piața rusă, dominată de magnații locali, mult mai potenți financiar, într-o junglă concurențială dirijată de capriciile jocurilor politice naționale și internaționale.

Chemarea profitului a fost mai puternică decât chemarea sângelui, făcând ca mișcarea de emancipare națională ucraineană din 2004 să nu conducă la dezmembrarea țării; așa cum avea să se întâmple în 2014, când, pe poarta deschisă către piața occidentală, se înghesuiau să debușeze în Ucraina regulile jocului socio-politic occidental, împreună cu instrumentarul „statului de drept”, amenințător pentru îmbogățiții autodeterminării naționale, tranziției economice și revoluției sociale, respectiv pentru elitele capitalului național. În 2014, naționalismul economic din Donbas a intrat în coliziune cu naționalismul etnic de la Kiev și Lvov.

Pornind de aici se pot observa și alte două falii existente în Ucraina. Pe de o parte, falia între estul industrial (sediul oligarhilor) și vestul rural. Pe de alta, falia între naționalismul vestic, preocupat de conservarea identității culturale, și internaționalismul estic concentrat asupra liberalizării piețelor mondiale. Ceea ce conduce și la diferențe de opțiune cu caracter politic și ideologic între vestul și estul Ucrainei.

Valorile vestului ucrainean sunt opuse celor așezate la temelia globalismului euro-atlantic, de la care, acest vest, paradoxal, primește susținere, în timp ce valorile estului ucrainean, combătut din rațiuni geopolitice de exponenții acestui globalism, sunt similare celor predicate de el. Aceasta arată că, de fapt, nu este vorba de valori, ci de putere; nu este vorba de democrație, de stat de drept și de drepturile omului, ci de geopolitică.

O geopolitică ale cărei lecții Bucureștiul le-a uitat, pe măsură ce puterea națională s-a atrofiat.

Hibridul național ucrainean este capabil de mari performanțe dar, ca orice hibrid, la un moment dat, este confruntat cu fenomenul natural al segregării caracterelor. A sosit, oare, acest moment? Tot ce se poate. În orice caz, România trebuie să fie pregătită pentru a-l gestiona. Nu schimbând alianțele, ci valorificându-le și înmulțindu-le. Nu încălcând dreptul internațional și sfidând principiile, ci interpretându-le inteligent și punându-le subtil în aplicare. Deocamdată, cu ochii servil ațintiți spre vest și uitând că un parteneriat înseamnă șanse sporite în a-ți promova interesele naționale împreună cu alții, iar nu abandonarea acestea în folosul altora, se vede limpede că nu este pregătită.

Chestiunea ucraineană: riscul alunecării în război mondial (I)

(Va urma)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 8

20 de Comentarii

  1. Nu se poate face o paralela intre Romania de la inceputul anilor ’90 si Ucraina de astazi sau din anii 2000. Romania, spre deosebire de Ucraina, nu suferea de o criza identitara. Eu cel putin nu am auzit pe nimeni in ’90 sa spuna ca isi doreste o apropiere de URSS si o eventuala integrare economica cu aceasta cam toata lumea la noi fiind de acord cu orientarea „spre vest”.In Ucraina directia nu a fost clara, existand in mod clar o parte importanta din populatie(cel putin pana la anexarea Crimeei din 2014) care isi dorea o apropiere de Rusia.Ucraina, in forma ei actuala, este un stat artificial care nu cred ca va rezista in timp. Nici una din partile interesate, vestul si Rusia nu au forta(si nici vointa) de a prelua toata Ucraina. Scenariul cel mai plauzibil ar fi o scindare a Ucrainei de azi , occidentul putand astfel sa preia vestul Ucrainei, Rusia estul si partea de sud dinspre Marea Neagra, iar in centru ar ramane un stat tampon „ucrainean”.

  2. Mie mi-e ca din ,,chestiunea ucraineana,, sa nu iasa tavalita Romania si parte a teritoriilor romanesti sa nu ajunga in componenta Ucrainei, cu girul marilor puteri, pt. compensa Ucraina pt. ce-i rapesc rusii in Est. Ma refer la pretinsele ,,teritorii istorice ucrainene,,, adica Moldova toata pana la Carpatii Orientali, Maramuresul sudic si Delta Dunaya in intregimea ei sau pana la bratul Sfantu Gheorghe.

  3. Asa au facut ucrainenii cand s-au dat cu rusii in al doilea razboi mondial,s-au plans rusilor ca Romania tine teritorii ucrainene cu japca si le vor inapoi-Tinutul Herta,Maramuresu,TOATA Bucovina ca vor si judetul Suceava la ei,Buceagul,Insula Serpilor.Asa au reusit sa puna ghearele doar pe o parte din teritorii,pentru ca rusii nu le-au facut de tot pe plac intelegand la fata locului ca au fost mintiti la obraz dar n-au mai avut ce face pentru ca ucrainenii se gugutau ca sunt ,,fratii,,rusilor.Asa s-au ales cu teritorii straine in componenta Ucrainei ,basca au mai ,,anexat,,din pix Crimeea in timpul lui Hrusciov .Acum o fac pe nepastuitii dupa ce s-au folosit de rusi si au arunat mortul pe ei ramanand cu ,,greaua mostenire,,bine stransa in ghiare.Ps.Amu ,,prietenii nostri,,ucraineni au sarit parsiv in tabara NATO pentru a recupera Crimeea ,,lor,,si se vor in UE pentru ca numai asa se pot asigura prin tratate impuse de Bruxell ca raman cu pamanturile romanesti,poloneze,slovace ,unguresti,rusesti..Startul la dat Tapul in 1997 cand Romania a renuntat la pretentii teritoriale in est, pentru ca doar asa a hotarat Bruxell=ul ca se poate ,,integra,,in Uniunea Euriopeana.Pas cu Pas.

  4. O face secta satanista denumita :masonerie .
    hillary clinton , a avut ca ambitie sa-l dea jos pe presedintele rus Vladimir Putin ,si a organizat pe teritoriul rusiei (Ucraina) actiuni de tipul „Maidan” care erau de fapt actiuni hastagrezist/blm/antifa. In spatele acestor actiuni s-a aflat (bineinteles) george soros .

    In legatura cu W.W.1 , Romania ,trebuia sa ramina NEUTRA , nu avea absolut NICIUN motiv sa atace Rusia ,alaturi de Germania .
    Mi se pare absolut NORMAL ca Rusia s-a razbunat pe tarile care au atacat-o fara MOTIV .
    Acum ,se razbuna pe noi si Germania (ca am intors armele impotriva ei ) si Rusia ,pt ca am atacat-o. Asta inseamna sa ai politicieni ANALFABETI si populatie dobitoaca .
    Pune mina si INVATA istorie :adrian severin . Profesor doctor in NIMIC …….absolut NIMIC .

  5. Marile imperii vor face ce vor ele .Romania e prea mica si slaba militar si economic desi are un popor viteaz care va lua armele din mana inamicului si tot va invinge.
    Se pare ca va incepe marea bubuiala mondiala, mor jardanii de foame .
    Iar romanii nu mai au incredere in conducerea straina si globalista care a incalicat tara si armata.
    Cu guvern format din ungurii Barna Ciolos ,Horban si germanul Sparanghels marx engels.

  6. Vestul Ucrainei este nationalist si pro occidental. Si anti rus. Ei trag Ucraina spre occident. Dacă boul de Stalin nu fura aceste teritorii de la polonezi, slovaci, unguri, romani in anii 30, Ucraina er fi fost pro rusa, ca Bielorusia.

  7. @Ingineria Geopolitica:
    Esti atat de prost incat nu pierd timpul sa te lamuresc ca tot ce ai scris este o idiotenie.
    Mai citeste istoria bai.

  8. Punct ochit punct lovit:

    „Valorile vestului ucrainean sunt opuse celor așezate la temelia globalismului euro-atlantic, de la care, acest vest, paradoxal, primește susținere, în timp ce valorile estului ucrainean, combătut din rațiuni geopolitice de exponenții acestui globalism, sunt similare celor predicate de el. Aceasta arată că, de fapt, nu este vorba de valori, ci de putere; nu este vorba de democrație, de stat de drept și de drepturile omului, ci de geopolitică.”

    Foarte bine concluzionat de Domnul Severin !

    As fi curios ce spune dumnealui, Severin, despre inlaturarea de la guvernare a miliardarului , de facto OLIGARH inrait si oficial dovedit ca pushlama morala de guvernul, al fel de democratic, de dupa el ( hahaha … e o regula a „democratiei” sa … nu poti arata oficial greselile clar vizibile ale cuiva „aflat democratic la putere” , il poti insa insutit invinui de „cele ascunse”, dupa, pierderea puterii „dmocratice” insa !)
    si
    ocuparea postului miliardarului de un actoras sub-mediocru de etnie evreiasca in Ukraina „nationalista” !

    Ceva nu pushka deloc in „explicatii ” domnule Severin !

    Cum naiba ukrainenii’s NATIONALISTI (cand nu trebuie !) … si TOTUSI cu presedinte, actoras sub-mediocru, deloc ukrainean la origini .. baaah mai grav (unui nationalist ukrainean get-beget, desigur 😀 ) … un EVREU ales democratic de majoritatea nationalista a poporului ukran !

    Sau e vr-un paradox, american (vezi Nuland !) la mijloc (nu e ?) sau incercati sa ne vindeti … CASTRAVETI !
    Uitand ca mioriticii au INCA gradinile lor din … dosul-curtii 😉 😀

  9. @PROBLEMA ROMANIEI … suntsi problemele Ukrainei … care nationalist , international unanim parata, e obligata (de cine) sa aiba ptesedintele de-o etnie deloc congruenta cu NATIONALISMUL … pe care Ukraina chiar acum in moemntul de fata …il are !

    :)))

    Despre „asta” ce e de zis si cine, ce sunt „jardanii” (=jandarmii ???) pomeniti de tine ?

  10. @Ingineria Geopolitica …adevarul e ca, ca natie am facut destule prostii istorice pe care, CULMEA, le-am reparat mereu IN ULTIMA CLIPA (a nu se uita NICIODATA asta ! De „asta” aveam, inca din vechime, ca valahi un renume al ne-increderii internationale foarte prost !)

    Daca nu luptam in ww1, contra nemtilor sub casa regala nemteasca si nu renuntam inaintea Ungariei la luptam contra rusilor in ww2, ba dimpotriva chiar ajutandu-i militar pe rusi (=adica ne-am facut, premeditat, temporar frate-cu-dracul pentru a trece puntea istoriei … suntem frati cu alt drac in aparent, sau real, temporar, dezinteres national chiar acum … si SIGUR vom fi frati cu alt drac, dusman dracului actual in viitor …
    asta e virtutea noastra …
    de ne fi mai aproape „camasa natioanla” decat „haina loialitatii” in fata aliatilor de moment(-istoric) 😉 !)

    Americanii or sa se mire ca prostii candva … la o nevoie imediata, in viitor de „alianta” noastra …daca n-au invatat din istoria cumtural milenara a neamului mioritic …daca NU-L INTELEG in gandire ! Romanul nu prost … un prost nu poate fi viclean (=PRAGMATIC !) 😉

    Multi vad … putini pricep ! Si … un popor (doar) la serioasa criza se cunoaste !

    Daca cantam in struna loialitatii pana-n panzele albe (nu ne sta in cultura neamului asta !) … pierdeam Ardealul …dar eram respecati de nemti (???) … OARE ?

    😀

  11. As zice ca, in situatia de acum 10 ani, ai fi avut dreptate. Rusia a facut o gresala strategica mare cu ocuparea Crimeei pentru ca a intors o mare parte din Ucraina impotriva ei. Daca inainte de episodul Crimea, doar vestul Ucrainei era pro-vest, acum, cu exceptia regiunilor din est Ucraina este, daca nu tocmai „pro-vest”, cel putin anti-rusa.Nici in Belarus lucrurile nu sunt asa de clare. Vestul Belarusului are o istorie oarecum similara cu a vestului Ucrainei doar ca nu este asa de vizibila din cauza regimului de mana forte a lui Lukasenco. Cred ca Rusia a inteles gresala facuta in privinta Crimeei si a de asta a evitat sa intervina mai pe fata in Belarus.

  12. – Prin revenirea deep state odata cu biden, ceva trebuie sa se miste militar, dupa seceta lui trump. Mai ales si ca F35 se profileza ca un esec de proportii.
    – Din binomul rusia-china prima e mult mai vulnerabila, strategic si intern. China ar fi atacabila doar prin nord (traditional) – imposibil, rusia e ‘moale’ in sud – marea neagra si caucazul (pe care insa l-au sterilizat diplomatic, magistral).
    – Crimeea e izolata terestru iar transnistria si mai si. Armata etaleaza inca stema cu incendiul de la odessa – deci ar fi si o lovitura simbolica pierderea tiraspolului, amorsand o inertie.
    – In plus rusia e cea mai vocala din binom; si nu exista legaturi economice fatale, ca in cazul chinei. Programul de de-dolarizare apartine lui putin si daca prinde viteza e problematic.
    – Deja friedman anunta un razboi proxy – cu romania si polonia in linia intai.

  13. – Ucraina a fost si parghia decisiva in cazul desfiintarii urss.
    Data fiind diferenta de gabarit ucraina-rusia si relativa tinerete a statalitatii kievului (ceea ce-l face isteric) – conditia de existanta a uniunii era o presedentie ucrainiana. Generozitatea lui hrusciov, impozanta lui brejnev.
    Odata cu gorbaciov binomul (si asa debalansat) se rupe si nationalismul va beneficia din plin de vectorul anti-sovietic. I-a mai dat un sut si betivul de ieltin – care la intalnirile conspirative anti-gorbaciov A TINUT TOT TIMPUL LEGATURA CU AMERICANII.
    – Mai mult, tara e gata fezandata fiind practic in incapacitate de plata. Zelensky – fanfaronul-marioneta si la propriu – a inceput lichidarea opozitiei si a presei asociate (chiar daca oligarhice), dupa modelul experimentat si la noi. Iar gruparile para-militare sunt fie dizolvate fie aservite, veritabile ong-uri, ce mai.

  14. Din nordul Romaniei actuala Ucraina au fost deportati romani si hutzani si trimisi in Siberia. In casele lor rusii au adus rusi adevarati de pe Volga care vorbesc alta limba decat ucrainienii. Unii ziceau de tatari in Crimeea dar ce cautau tatarii mongoli pe acolo decat jaf . Bine ca au fost trimisi de unde au venit.
    Crimeea a fost scito-greaca .
    O tara respectata trebuie sa aibe industrie grea si armata puternica .
    Romania si-a distrus industria sub conducerea bombelor umane de origine tzigani, ebrei, rusi, unghuri si poponari securistii lui sorosh.

  15. Pe ucraineni i-a blestemat Dumnezeu, dupa „progromurile” organizate de fascistii autohtoni,in perioada 1940-1944, impotriva evreilor din Ucraina de vest( fost teritoriu polonez si cehoslovac), cu un presedinte evreu, autarh! Recent a demis doi judecatori de la Curtea Constitutionala!! Nationalismul ucrainean este egal sau mai rau ca cel maghiar(hortyist)!

  16. @Ion : nu mai scrie tâmpenii : daca „boul” de Stalin ar fi „furat, în anii ’30, teritorii de la polonezi, slovaci, unguri, romani”, vesticii imediat i-ar fi declarat razboi.

  17. Dragi romani: Problema poate fi simplu rezolvata de cei care au creat-o, dar din dorinta de a nu atinge slava imperiala, mongoloida a maretei Armate, ce a suferit milioane de victime, datorita alogenului Stalin ce a permis Marele Macel Pobeda, sprijinindu-l pe Hitler sa inceapa cacealmaua de Poker Mondial, avind petrolul nostru, fara de care nu se putea. Astia buni la razboiul hibrid purtat constant, uita sau mint de fapt, cind se stie ca adevarul Stalin a atacat Romania, care era deja NEUTRA, ce mai la deal la vale, cum vor acest lucru in ceasul 12 de la R.Moldova, pt.ca de la Romania este prea tirziu.In loc sa mai astepte ca fetele mari petitorii ca la Yalta, Teheran,etc…sperind o ciosvirta, culmea acum cind pierd deja Ukraina, Rusnacii in loc sa o de-a pe Vodca sau minciunile lor, ar trebui, macar mentinind aparenta de mare putere, sa cada la pace cu NATo, si sa recunoasca urmarile dictatului Hitler-Stalin, si sa se revina la normalitate, si astfel poate isi mentin Crimiea. Daca partile in conflict vor sa faca businessul celor care produc arme, atunci va fi WWW3, pentru ca Rusii au numai dusmani care vor revansa, mai ales ca WW2 inca nu este incheiat de Rusi/URSS. Primitivismul si nationalismul cu tenta anti semita a haholilor este celebru, si poate nu intimplator sunt tiriti in razboiul acesta, probabil ca sa fie achitate niste polite din trecut, si chiar recente, etc…
    O zi buna
    Con
    P.S. Penibil sa spui ca in WW1, Romania a atacat Rusia, si se stie in WW2 a fost nevoita ca sa recupereze ce s-a furat.Speram ca istoria nu se va repeta si le vine mintea la cap, mai ales mirlanilor cu tenta cazona din Rasarit.Sunt blestemati de crimele lor.

  18. @Con: Greseala cu WW1 este o simpla eroare de tastare. Din text, rezulta clar ca este vorba de al doilea razboi mondial. Cu neutralitatea, povestea este muult mai lunga, caci si Romania se declarase neutra, doar pentru a fi sfirtecata de hiene. Intr-adevar, trolli moscoviti sint chiar prea multi, destul de subtili dar mai intotdeauna mojici.

  19. A spune ca SUA intentioneaza un razboi avind Polonia si Romania in linia intii, cind aceste tari nu au frontiera comuna cu Rusia, este mantra propagandei rusesti. Idem a sustine ca Rusia este moale in sud cind fortele sale din Crimeea depasesc intreaga flota militara a Turciei, care este impartita intre cele 3 mari, Mediterana, Egeea si Marea Neagra. Cit de steril este Caucazul s-a vazut prea bine in recentul conflict dintre Armenia si Azerbaijan.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.