Comisia specială pentru modificarea legilor justiției a dat, luni, raport de admitere cu amendamente privind OUG 92/2018 a lui Tudorel Toader adoptată recent. Comisia a stabilit condiția de 15 ani de vechime în funcția de procuror sau judecător pentru promovarea în cadrul ÎCCJ, transmite Mediafax.
Membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei au întocmit raport favorabil de adoptare a Legii, cu amendamente admise. Au fost exprimate 13 voturi „pentru” și trei voturi „împotrivă”
„15 ani vechime în funcția de judecător sau procuror pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, prevede amendamentul adoptat în Comisia de specialitate, adus articolului 44 (1), litera c.
În Ordonanța de Urgență a Guvernului, condiția de vechime pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție era de 10 ani, iar în forma în vigoare a legii condiția este de 18 ani.
„Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”, prevede un amendament adoptat de comisie.
De asemenea, Comisia a stabilit că „la finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică stabiliți prin Regulamentul de organizare, desfășurare și evaluare a stagiilor de practică vor realiza o evaluare a activității desfășurate de fiecare auditor pe durata stagiului”.
Un alt amendament adoptat de comisie prevede că judecătorii sau procurorii care își încetează activitatea pentru a exercita o funcție în cadrul unor instituții sau autorități publice sau un organism internațional, au dreptul de a-și rezerva postul pentru o perioada de macimum 6 luni.
„Judecătorii sau procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art 33.1 și de art 105 și care își încetează activitatea, din motive neimputabile, în vederea exercitării unei funcții în cadrul unei instituții sau autorități publice naționale, a unui organism internațional, a unei instituții a UE sau a unei instituții internaționale, au dreptul să li se rezerve postul pentru o perioadă de maximum 6 ani. Postul astfel rezervat va fi ocupat din fondul deposturi bugetare neocupate al Ministerului Justiției”, prevede amendamentul adus articolului 58 de senatorul PSD Robert Cazanciuc.
Și senatorul PSD Șerban Nicolae a propus un amendament pentru articolul 7 din OUG 92/2018, care a fost adoptat de comisie cu majoritate de voturi.
„Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sunt delegați sau detașați în cadrul Parchetului de le Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, își pot desfășura în continuare activitatea în cadrul acestora, pe durata detașării sau delegării, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, prevede amendamentul propus de Șerban Nicolae.
În plenul din 14 noiembrie, deputaţii au adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Potrivit actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii „condiţiei privind buna reputaţie”.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Printre modificările aduse de Camera Deputaților Legii nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se numără următoarele:
– „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii.”
– A fost eliminată absenţa „cazierului fiscal” din condiţiile pentru admiterea unei persoane la Institutul Naţional al Magistraturii.
– Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător „şi procuror”.
– Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop
– Judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii „condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.
– A fost eliminat un articol potrivit căruia „constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat”
Legea adoptată de plenul Camerei Deputaţilor modifică şi legea 304/2004 privind organizarea judiciară:
– „Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, pronuntata de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, este supusă căii de atac a recursului”.
– Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea printre atribuţii să propună Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
– Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop
– S-a introdus un nou articol cu următorul cuprins: „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la <<procurorul ierarhic superior>> în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.
– A fost eliminată din concursul pentru numirea procurorilor din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie „o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate”.
– Printre atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost introdusă „exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei”.
– Se introduce posibilitatea ca în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, numiţi pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.
– A fost eliminat articolul care spunea că specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
În ceea ce priveşte legea 317/2004 privind CSM, legea adoptată în plen prevede, ca modificări, următoarele:
– Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atribuţiile referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor: „urmăreşte respectarea prevederilor legale şi
regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora”.
– În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.
Proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 urmează să ajungă în plenul Senatului pentru dezbatere și vot, care va avea rol de for decizional.
Cum este posibil ca juriștii cel mai slab pregătiți să facă legi pentru justiție doar pentru faptul că sunt membri în parlament și sunt conduși de un infractor recidivist, deputat și el?