Confruntare cu substrat ideologic la ONU

un articol de G.S. Jivănescu

În primele zile ale acestei săptămâni, China, Federaţia Rusă, pe de o parte, şi statele ataşate valorilor democraţiei occidentale au avut ocazia de a scoate în evidenţă, încă o dată, falia ce le desparte în interpretarea conceptelor atât de largi legate de drepturile omului şi de ingerinţa în afacerile interne ale altor state. Pretextele confruntării verbale recente, care s-a desfăşurat în cadrul dezbaterilor celei de-a 75-a sesiuni (jubiliare) a Adunării Generale a ONU de la sediul din New York, l-au constituit evoluţiile din Turkestanul de Est [Xinjiang] şi din Hong Kong, ambele – provincii ale Chinei cu statute de autonomie diferite, celei din urmă fiindu-i aplicabile inclusiv reglementări internaţionale, respectiv valul de tulburări cu caracter rasial ce a inflamat climatul social din SUA în ultima jumătate de an.

Chestiunea drepturilor minorităţilor din vestul Chinei nu constituie o noutate. Ea a fost când legată de problemele Tibetului, când de cele ivite în Hong Kong, ca în prezent. Incă din august 2018, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale [CERD], într-un document intitulat „Observaţii finale referitoare la China“ a susţinut existenţa unor violări ale drepturilor omului, în special în privinţa minorităţii musulmane din zonă, uigurii fiind supuşi unei supravegheri în masă disproporţionate, restricţionării libertăţii culturale şi religioase, inclusiv prin crearea unei vaste reţele de detenţie şi muncă forţată.

Acum aproape un an, la sesiunea precedentă a Adunării Generale a ONU, în cadrul lucrărilor aceluiaşi CERD, pe 29 octombrie 2019, în numele ţării sale şi al altor 22 de state, reprezentantul permanent al Marii Britanii a prezentat o declaraţie comună exprimând preocuparea acestora faţă de situaţia din Xinjiang. Pentru a releva cum a evoluat percepţia externă a stării drepturilor omului în îndepărtata provincie a Chinei, iată lista celor 23 de state semnatare: Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Albania, Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Islanda, Japonia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandă, Suedia şi Ţările de Jos.

Fiind o chestiune nu numai de prestigiu şi cum China se bucura de sprijinul unor ţări influente, cum ar fi Rusia, Pakistan sau Arabia Saudită, a fost iniţiată imediat o contra-declaraţie, susţinută, printre altele, şi de Bolivia, R.D.Congo, Egipt sau Serbia. In total, 54 de state-membre ONU şi-au depus adeziunea la acest document, redactat [surpriză!] de reprezentanţa Rep.Belarus (rămas singurul stat european în care mai există pedeapsa decondamnare la moarte, prin împuşcare în cap), ce evoca “realizările remarcabile ale Republicii Populare Chineze în domeniul drepturilor omului“.

Geneva este locul dedicat prin excelenţă dezbaterilor internaţionale pe tema acestor drepturi şi a obligaţiilor statelor. Aici fiinţează Consiliul Drepturilor Omului [HRC] cuprinzând 47 de state-membre alese de Adunarea Generală a ONU. România a fost membră a consiliului în anii 2012-2014, iar Rep.Moldova – în 2011-2013, deci timp de doi ani, 2012 şi 2013, s-a adeverit zisa lui Iliescu din 1992: «Avem două voturi la ONU!». Este vorba de un organism inter-guvernamental, ale cărui lucrări în plen au loc, de obicei, în „Sala Drepturlor Omului şi a Alianţei Civilizaţiilor“ din vechiul Palat al Naţiunilor, şi care, nu de puţine ori, conduc la schimburi de replici extrem de dure. Organizaţia Mondială a Sănătăţii [OMS/WHO] nu e singura instituţie de unde preşedintele Trump a hotărât să retragă participarea SUA. A făcut-o şi în 2018, când a dispus retragerea Statelor Unite din HRC. La a 44-a sesiune a acestui consiliu, pe 20 iunie 2020, problema drepturilor uigurilor, căreia i s-a ataşat chestiunea mult mai „fierbinte“ a extinderii legislaţiei siguranţei naţionale în Hong Kong, a făcut obiectul unei noi declaraţii comune. Au fost, din nou, condamnate detenţiile arbitrare şi larga supraveghere a tuturor minorităţilor, insistându-se, a nu-ştiu-câta oară, asupra accesului cât mai grabnic, în Turkestanul chinez, al Inaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
Cele 23 de state din 2019 au devenit 27, plus iniţiatoarea, din nou, Marea Britanie, al cărei ambasador la Organizaţia Mondială a Comerţului şi la ONU-Geneva a prezentat documentul. Printre semnatari nu mai figurează SUA, dar apar Belize, Republica Insulelor Marshall, Palau, Slovacia, Slovenia şi Elveţia. In privinţa teritoriului Hong Kong, declaraţia reiterează cerinţa respectării opţiunii istorice „O ţară. două sisteme“.

Pe 5 octombrie, anticipând noua declaraţie occidentală referitoare la Xinjiang şi la Hong Kong, în cadrul sesiunii CERD, reprezentantul Chinei a dat publicităţii o declaraţie comună, în numele a 26 de state-membre, exprimând preocuparea faţă de discriminarea rasială sistematică din Statele Unite şi cerând ridicarea completă şi imediată a sancţiunilor impuse unor înalţi oficiali chinezi din Xinjiang. Preşedintele Trump a promulgat l a 17 iunie, cu trei zile înaintea declaraţiei din HRCde la Geneva, legea privind acţiunea politică a SUA în sprijinul respectării drepturilor omului [în China] numită „Uyghur HR Policy Act of 2020”, astfel încât sancţiunile pomenite sunt parte a unui complex de măsuri vizând sprijinirea morală a uigurilor din vestul Chinei, cu speranţa că măcar moscheile acestora vor fi cruţate.

Pentru China, n-ar fi vorba decât de un principiu inalienabil – acela de a susţine neabătut neamestecul în treburile interne ale altor state. Pe acest fundal de opoziţie ireconciliabilă, la 6 octombrie, în al Treilea Comitet al Adunării Generale ONU, reprezentantul permanent al Germaniei, Christoph Heusgen, a prezentat, în numele a 39 de state-membre, „Declaraţia comună referitoare la situaţia drepturilor omului din Xinjiang şi la evoluţiile recente din Hong Kong“. Faţă de astă-vară, printre semnatari nu se mai regăseşte statul Belize, dar apar în plus, Statele Unite (evident), Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Haiti, Honduras, Italia, Macedonia de Nord, Monaco, Nauru, Polonia şi Spania.

Dintre cele 27 de state-membre UE, nu s-au alăturat acestei declaraţii doar 7 ţări: Cehia, Cipru, Grecia, Malta, Portugalia, România şi Ungaria, fapt ce evidenţiază modul diferit în care diplomaţia Uniunii Europene se raportează la problematica atât de sensibilă a drepturilor omului într-o super-putere cum este China, deşi ar fi vorba de sute de mii de uiguri aflaţi în diferite forme de limitare a libertăţii. Indată după publicarea respectivei declaraţii, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing, Hua Chunying, a reiterat obiectivul Chinei de a menţine prosperitatea şi stabilitatea în Hong Kong, inclusiv viziunea celor două sisteme, iar în privinţa celor ce se petrec în Xinjiang, nu ar fi vorba decât de contracararea ameninţărilor terorismului şi extremismului [local], politica guvernului chinez fiind tocmai „de a proteja drepturile omului şi ale tuturor minorităţilor din regiune“.

Aceasta a adăugat că ţara sa «se opune ferm oricui, oricărei ţări sau oricărei forţe ce crează instabilitate, secesionism şi agitaţie în China», subliniind că la ONU, circa 70 de state-membre sprijină măsurile luate de guvernul chinez în cele două provincii, reafirmându-şi poziţia de neintervenţie în treburile interne ale Chinei, «care nu va accepta niciodată lecţii în privinţa drepturilor omului», după spusele doamnei Hua.
Într-adevăr, Pakistanul a iniţiat o contra-declaraţie referitoare la Hong Kong pe care au susţinut-o alte 54 de state, iar Cuba a prezentat, în numele a 45 de state-membre ONU o contra-declaraţie de susţinere a măsurilor de „deradicalizare“ a situaţiei din Xinjiang pe care guvernul central le-a impus în regiunea locuită, încă, majoritar de uiguri. Printre ţările ce au semnat ambele contra-declaraţii, se regăsesc Rusia, Coreea de Nord, Cuba, Siria sau Venezuela.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

13 Comentarii

  1. Daca compari situatia din SUA cu oricare alta tara,tragedia rasismului e crunta in SUA!Nu cred ca,fiind o republica masonica creata de stapanii de sclavi,SUA poate sa proclame drepturile omului,alaturi de tari coloniale pe fata ca UK,Belgia,Franta,Olanda,etc !

  2. ar fi comic articolul daca nu ar fi tragic. din concluziile autorului se poate deduce ca Rusia Si China vor sa interfereze in hawai si texas, nu ca SUA si-at baga coada in provinciile Chinei. Sa vezi distractie in cativa ani, cand isi aduc aminte chinezii ca si Taiwanu e provincie a Chinei. si okinawa. si manciuria da cu risii deocamdata sunt aliati.
    Foarte prost moment sa-i pupi pe americani chiar inaintea insurectiei comuniste.

  3. Care sunt „valorile democratiei occidentale”?!? LOZINCILE PROPAGANDISTICE? DARAMAREA STATUILOR? MINCIUNILE? INVAZIILE SI UCIDEREA UNOR NEVINOVATI? Ca, altceva nu va propagandu-se din „democratiile occidentale”.

  4. Păi bre jurnalist probabil rrromân,. Ce ințelegi tu ciumatu român azi prin ”valorile democrației occidentale” ? Astea au fost acu câteva decenii, nu azi. Azi ce vezi in occident, ca valoare ?? Invazia islamistă ?? Demonstrații LGBT ?? Biserici creștine dărâmate incendiate ?? Un papa catolic care vre să se impreuneze cu oricine ?? O atitudine politicpă cum vezi in forumurile UE ?? Mizeria de nedescris in cele mai faimoase capitale europene ?? Ți se par valori astfel de manifestări ?? Vezi din astea la ruși, sau la chinezi ?? Cu siguranță NU ,. Deci ai grije ce consideri azi ca valoare,.

  5. Alta isprava de-a lui Jivanescu ! „statele atasate valorilor democratiei occidentale”. Care „democratie” occidentala, Jivanescu? unde-i? Când SUA si Franta lupta-n Siria, la vremea lui Obama-Hollande, alaturi de Al Quaeda? Despre ce „drepturi ale omului” poate fi vorba-n cazul unor aliati ai Al Queda? sa fie decapitati? si femeile, lapidate? ce mama dracului!!! Tipii dinadins (ori, Marea Britanie-i specialista-n intox, si Germania-si devoaleaza, în Christoph Heusgen, un demn succesor al lui Hitler, care „lupta”, si ala, „împotriva comunismului”!) tipii, spuneam, dinadins topesc „drepturi ale omului” (sic!) într-o potiune economica! Afacerea otravurilor, Jivanescu ! Infox în actiune, asta-i „democratia occidentala”! Nimeni, la @Cotidianul, nu ti-a cerut sa-i maimutaresti pe nemtii-anglo-americani (pardon, Al Quaeda). Asa cum te stiu, ai facut-o din proprie initiativa, Mr. La Voisin!@Jardan Durais, aberezi : în SUA fiind vorba de „tragedia rasismului” ANTI-ALB. Restul= iluzia din mâneca într-un an electoral musai sa vada un Presedinte alb în genunchi, succedat de-un bolnav de Alzheimer în stare avansata, marioneta sectei „politicului corect” pâna la-nlocuirea populatiei unei tari-continent. Ce-au produs americanii în tarile pe care-au fost ajutati sa le cotropesca, decât deshe(rt)uri (umane, inclusiv) ?!

  6. In democratia occidentala daca din punct de vedere al rasei esti incorect politic, antirasismul nu exista. Antirasismul in democratia occidenta inseamna impotriva barbatilor, albilor sau crestinilor. Crestinii agresati sau omorati de musulmani, chiar daca or fi ei negri interseaza pe democtratia occidentala mai deloc. La fel statul de drept, legile justitiei, drepturile minoritatilor sexuale care nu e nevoie sa fie amintite. Acordarea fondurile europene conditionate de valorile democratiei occidentale. Ei vad China sau Belarus, dar in Europa migrantii trebuie lasati sa treaca prin granite ca asa vor niste miliardarii globalsti fara grantite, fara notiunea de stat nationale. Nu conteaza ca sunt extremisti, interlopi, teroristi inflitrati printre migranti care nici macar nu sunt din state cu razboaie. Germania, Franta tot occidentul se conformeaza cu planurile globalistilor.

  7. ,,Valorile democratiei occidentale”!!! Yoi, ce gogomanie!
    ,,Valorile” acestea s-au vazut la alegerile rromanistaneze de acum doua saptamani, cand Guvernul Meu si Clica Mea s-au sters la dos cu voturile noastre si le-au furat noaptea, ca hotii, cu sacii in spinare si cu falsificarea proceselor verbale. Si ptr ca ,,valorile democratiei occidentale” sa fie si mai valoroase, au validat furturile evidente. Hotie pe fatza, ca-n codru!
    Astea sunt ,,valorile democratiei occidentale”.

  8. drepturile omului acopera tot globul afara de …palestinieni….israelul statul terorist care promoveaza terorismul sub acoperire musulmana este protejatul sua condusa tradatori americani in slujba israelului….

  9. Eu cred altceva,Occidentul incepe sa piarda competitia financiara si tehnologica cu China si se deda la ceea ce se pricepe cel mai bine:propaganda, metode perverse de compromitere a rivalilor si dublul standard.Daca tot se declara campioni ai drepturilor omului cum se face ca UE si SUA nu observa abuzurile grosolane ale regimului de la Bucuresti asupra populatiei in numele luptei anticovid precum si farsa alegerilor locale unde puterea a numarat voturile cu ajutorul unui serviciu secret?Asa ca s-o mai lase cu vrajeala ca oricum tot mai putini oameni cred in farsa cu democratia Occidentului.

  10. @ Anonim,..insă nu doar el,..Pentru capacitățile tale intelectuale, de erai elev la școala unde am umblat și eu, incasai niște palme de-ți sunau urechile o săptămână,.

  11. Ylano, tu te-ai suparat ca-l cheama Jivanescu. Daca-l chema Jivenstein, era de-al tau si-l felicitai. Nu te mai baga singura in seama!

  12. @Marele Urs: nu sint aceeasi persoana cu aceea de mai sus dar palme meriti tu pentru prostiile pe care repetat le versi.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.