Criza medicamentelor s-a adâncit în ultimii ani în România. În continuare, nu există mecanisme de monitorizare, iar statul român nu cunoaște nici care este necesarul de medicamente, pentru a răspunde nevoii pacienților, nici care sunt stocurile în timp real de medicamente în țară. „Nu am mai discuta acum despre comenzi justificate, despre rețete simple sau compensate, despre modalități de prescriere și eliberare, dacă ar exista date concrete, reale despre boli și medicamente în România.”, susține Sânziana Mardale, președintele Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).
În ultimii 5 ani, deşi o serie dintre produsele esențiale pentru pacienții cu boli cronice nu se găseau la furnizori sau stocurile erau insuficiente pentru a răspunde solicitărilor din partea populației, farmaciile independente au făcut toate eforturile pentru a se aproviziona cu medicamente. „Problema lipsei medicamentelor de pe piață este una cu care ne confruntăm zilnic ca farmaciști, a devenit parte din activitatea curentă și este un aspect care a luat amploare și la nivel global. Chiar dacă farmaciile realizează toate demersurile care țin de ele pentru a dispune de o gamă adecvată de medicamente, nu ne putem obișnui cu gândul că, după atât de mulți ani, autoritățile române încă nu au un sistem bine pus la punct de monitorizare a stocurilor. Mai mult, nu se cunoaște în mod real numărul pacienților care suferă de o anumită boală, prin urmare nu există un necesar real al produselor medicamentoase de care aceștia au nevoie”, a spus Mardale.
Oficialii AFIE susțin că există cinci principale cauze care fac să nu existe medicamente pe piața românească. Prima este raportarea stocurilor de medicamente de la furnizori către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România se realizează într-un sistem rudimentar (în format tabelar, transmis de fiecare furnizor în parte și care trebuie agregat), care nu permite vizualizarea acestor stocuri în timp real și luarea unor măsuri rapide în cazul în care un medicament nu se mai găsește pe piață. A doua este necesarul dintr-un anumit medicament utilizat de pacienții cu boli cronice se stabilește printr-o estimare a cantității, și nu printr-un sistem de date exacte care să permită stabilirea unui necesar real; nu există, la nivel național, registre de boală funcționale, care să identifice patologii și să se stabilească cantitatea minimă necesară pentru a îndeplini nevoia pacienților din România. Fără aceste două instrumente esențiale, descrise mai sus, nu se poate stabili stocul necesar care ar trebui pus pe piață de către producătorii de medicamente, aceștia bazându-se în acest moment pe stocuri istorice sau pe solicitările exprese venite din partea populației, pe comenzile justificate transmise de farmacii sau pe estimările comisiilor de specialitate. Aceasta ar fi a treia cauză. A patra este aceea că, în aprovizionarea cu medicamente a populației, primează de multe ori principiile comerciale și mai puțin cele concurențiale și legate de sănătatea publică. Accesul echitabil la medicamente, indiferent de furnizorul de servicii farmaceutice ales, și prin urmare, dreptul la sănătate al pacienților, sunt aspecte primordiale, de care ar trebui să se țină cont în toate reglementările legislative și procesele care au loc. Cea de cincea este legată de legislația în vigoare privind obligația de serviciu public, care înseamnă asigurarea de către toți actorii implicați pe lanțul de aprovizionare a unei game adecvate de medicamente, în stocuri suficiente, astfel încât nevoia pacienților din România să fie adresată, nu are finalitate: sistemul de monitorizare în timp real a stocurilor nu funcționează, iar autoritățile nu au pârghii prin care să intervină atunci când există o solicitare fermă din partea unei farmacii pentru un anumit medicament, iar acesta lipsește de pe piață.
„Așa cum este prevăzut cadrul normativ, atunci când stocul la nivel național dintr-un anumit medicament scade, sistemul de monitorizare a stocurilor ar trebui să transmită autorităților o alertă, astfel încât acestea să ia măsurile care se impun – suspendarea acestui medicament de la livrare intracomunitară („export paralel”), discuții cu actorii din piață și identificarea unor soluții. Nu știm să fi existat vreodată o astfel de alertă, chiar dacă au fost raportate constant o serie de medicamente care lipsesc. O revizuire a legislației în domeniul medicamentului este absolut necesară, iar autoritățile trebuie să țină cont de toate problemele apărute în decursul anilor, astfel încât împreună să putem îmbunătăți sistemul și să găsim soluții potrivite”, a adăugat
Mardale.
Cum de ce? Ptr ca nu le pasa de cetatenii proprii care au o valoare doar in calitate de contribuabili!!! La ce va asteptati de la un partid de dreapta care ideologic favorizeaza capitalul (bogatasii) in detrimentul socialului (cetatenii obisnuiti)? Euthyrox nu mai este de vreo 2-3 luni, avem ca inlocuitori PROMISIUNI permanente si ridicatul din umeri din partea celor care ar trebui sa se ingrijeasca ca medicamentul sa fie in FARMACII si nu doar in promisiunile guvernantilor! Au tot spus ca aduc, ca vine… O LAIE, la cetateni nu ajunge medicamentul.
nu avem o lege care sa interzica expertul paralel de medicamente si pt ca odata cu PNL-ul la guvernare au ajuns la borcanul cu miere/export aceia care au mai provocat o criza a medicamentelor odata pe vremea lui Boc/Basescu atunci s-a vorbit de MORFINA si Euthyrox acum cand oamenii lui Basescu sunt iar la putere, iar avem o criza Euthyrox plus alte medicamente dar care nu au un milion de pacientini care nu-si ceara medicamentul, de aceea nu avem aceeasi amploare in presa…Traiasca Basescu si oamenii lui din PMP si PNL care fac „numai bine” tarii!
Pentru ca importatorii de profil sa aiba un petmanent profit.
Pentru ca i-ati lasat pe Ciuciunghezi sa va faca ei totul de 20 de ani incoace. Voi nu mai produceti nimic inafara de tunuri, capsunari, CO2 si kkt!