Serviciul Federal de Securitate al regiunii Petersburg, FSB, a reţinut trei rebeli, în urma unei operaţiuni speciale desfăşurate în oraşul Sankt Petersburg.
Două explozii s-au produs miercuri într-un imobil din Sankt Petersburg, unde a avut loc reţinerea unor membri ai unor grupări rebele, titrează publicaţia locală Fontanka. Potrivit declaraţiilor martorilor oculari, două explozii s-au produs, apoi a urmat un incendiu, din geamuri ieşind fum, într-o clădire de 16 etaje. Serviciul Federal de Securitate al regiunii Petersburg anunţa că forţele speciale ruse au intervenit în cadrul unei operaţiuni speciale într-o clădire cu multe etaje din Sankt Petersburg pentru reţinerea unor membri ai unor presupuse grupări rebele din Caucazul de Nord.
RT.com informează că este vorba tot despre reţinerea unor militanţi din Caucazul de Nord, care “sunt pe listele urmăriţilor şi sunt acuzaţi că fac parte din bande înarmate din regiunea Caucazului de Nord”, după cum informează FSB.
Martori citaţi de RT.com arată că în blocul în care are loc operaţiunea au apărut agenţi îmbrăcaţi în costume de protecţie bactereologică şi chimică. Alţi martori au declarat că au auzit focuri de armă.
Operaţiunea de la Sankt Petersburg are loc la zece zile după ce FSB a anunţat că a dejucat o tentativă a forţelor ucrainene de a pătrunde în Crimeea, cu scopul de a comite “atentate de intensitate redusă”. Mai important este faptul că incidentul din Rusia vine la o zi după ce Moscova a iniţiat o campanie de bombardamente intense asupra poziţiilor Statului Islamic din Siria, folosind o bază aeriană din Iran şi bombardiere strategice Tu-22. Legăturile dintre insurgenţa din Caucazul de Nord, în special Emiratul Caucazian, şi Statul Islamic este bine cunoscută.
La fel, este bine ştiut că preşedintele Vladimir Putin este expert la manipularea situaţiilor de criză, fie ele reale sau imaginare, totul pentru a-şi uşura atingerea scopurilor politice. După cum scrie jurnalistul Maxin Trudioliubov într-un articol publicat de The Moscow Times, timp de 16 ani Putin a ţinut ţara într-o stare de alertă aproape constantă. Încă din primele zile la putere, Putin s-a folosit de ameninţarea teroristă pentru a centraliza puterea în Rusia, pentru a porni războaiele cecene şi pentru a se debarasa de jurnaliştii incomozi. Apoi Putin s-a folosit de atentate sau de incidentele de mai mică intensitate care au tulburat liniştea publică pentru a impune legi care limitează libertatea de exprimare.
Cu cât gravitatea atacurilor teroriste a fost mai mare, cu atât faţa sistemului politic rus s-a schimbat mai mult şi mai în favoarea regimului Putin. Tragedia de la Beslan din 2004 a dus la transformarea aleşilor locali în oameni numiţi de Moscova şi loiali regimului. Iar apoi, din 2007, a început să curgă “legislaţia de urgenţă”: amendamente la legile care guvernau activitatea presei, pe internet, agenţiile de securitate, regimul armelor şi muniţiilor, până şi comportamentul în public al cetăţenilor. Ultima lege în acest sens introduce pedeapsa cu închisoarea pentru neraportarea unor infracţiuni grave (o lege identică cu cea din perioada URSS), iar o altă lege îi face pe ruşii de peste 14 ani pasibili de închisoare pentru o serie de infracţiuni. O altă lege obligă companiile de telefonie să înregistreze şi să stocheze convorbirile clienţilor, mesajele şi imaginile pentru cel puţin jumătate de an.
Societatea Big Brother se instaurează în Rusia la fel cum propaganda rusă acuză că ea se instaurează în Statele Unite şi în alte ţări occidentale. Cetăţenii ruşi, bombardaţi cu informaţiile legate de atentate şi tot soiul de conspiraţii împotriva patriei lor, sunt paralizaţi şi nu reacţionează, iar societatea civilă este atent ţinută în lesă de regim pentru a putea să se manifeste. Într-o societate care are o experienţă limitată a rezistenţei în faţa restrângerii drepturilor, strategia lui Putin are un efect similar cu cel al unui farmec, scrie editorialistul The Moscow Times.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.