Ghiță tremură iar la „portiță”

Instanța supremă a decis ca dosarul lui Sebastian Ghiță și al fostului primar Iulian Bădescu să fie rejudecat, fiind desființată sentința de la fond, când cei doi au fost achitați.

„Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţie Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta instanței. Decizia este definitivă.

Magistrații au decis, în aceeași cauză, să respingă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis in judecată pe Sebastian Ghiţă si Iulian Bădescu, cu acuzaţiile de dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani.

Potrivit DNA, în 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar a municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiţă, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploieşti, sponsorizat de acesta, o finanţare nerambursabilă suplimentară din bugetul local, în valoare de 1.500.000 de lei. Pentru alocarea finanţării, Iulian Bădescu ar fi pretins şi primit de la Sebastian Ghiţă, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de afacerist un imobil în Ploiesti, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat doar 124.000 de lei.

În primă instanță, atât Sebastian Ghiţă, cât și Iulian Bădescu au fost achitați.

Tot joi, un complet de la instanța supremă a suspendarea apelului în care este judecat fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări.

Până acum, magistrații Instanței supreme au suspendat mai multe procese, printre care și cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niță sau a fostului consilier Darius Vâlcov și a sesizat CJUE cu patru întrebări, solicitând să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecată trebuie aplicate când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

Miercuri, magistrații instanței supreme au decis sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene și în procesul lui Traian Berbeceanu, cu aceleași patru întrebări, respectiv:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, de asemenea, suspendarea judecării apelului până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Decizia poate fi atacată cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii.

Pe 30 iunie 2016, fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat în acest dosar, Ioan Mureşan, fostul şef al DIICOT Alba, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, aceștia fiind acuzați de fapte de corupţie şi criminalitate organizată. Totodată, fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă şi condamnat la doi ani cu executare, iar Alin Mirel Muntean, ofiţer în cadrul BCCO Alba, a primit patru ani cu executare. Rusu Gheorghe, presupus mituitor al lui Traian Berbeceanu, a fost condamnat la trei ani şi şase luni cu executare pentru evaziune fiscală, Rusu Anca, Urs Ion Vasile şi Mihai Mihalache fiind achitaţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.