Să nu ne jucăm cu vorbele! Cuvântul poate mângâia și clădi, dar poate și să distrugă, să dărâme.
Nu știu cum de ne-a oropsit Dumnezeu cu vocația asta de a nu lăsa piatră peste piatră și a dărâma tot ce s-a construit, din sudoarea tuturor sau, mai exact, de a destrăma tot ce este bun, viabil și care funcționează fără greș.
Așa cred că trebuie privită cea mai recentă găselniță a nașterii la domiciliu, în virtutea dreptului femeii de a alege, atât de clamat și evocat de lumea juriștilor. În fapt, alegerea în discuție nu înseamnă decât, implicit, alegerea dreptului de a renunța la viață și a muri. Prostește.
Privind lucrurile cu luciditate, trebuie să spun, și o fac cu toată responsabilitatea, una dintre marile realizări ale medicinei regimului trecut a fost, fără îndoială, înființarea caselor de naștere în toate circumscripțiile medicale din mediul rural (în orașe existau maternitățile) și obligativitatea femeilor de a naște acolo. Și nu la domiciliu. Chiar dacă femeile beneficiau de prestația aceleiași moașe – nu erau mai multe într-o comună – nașterea se petrecea într-un mediu cât de cât adecvat, ameliorat, oricum superior ambianței casnice.
Nu după multă vreme, a urmat încă un pas de progres și s-a dispus ca nașterile să fie asistate de către medicul de circumscripție și de moașe. Era o măsură binevenită și perfect realizabilă, fiindcă circumscripțiile rurale erau încadrate cu medici, obligația stagiului de 3 ani în mediul rural pentru proaspeții absolvenți fiind lege. Nu puteai să te sustragi acestei reglementări (nu mai amintim de excepțiile unor aleși), dar medicii o priveau ca un datum al meseriei lor și, cinstit vorbind, avea beneficii nete și pentru medic și pentru sistem, ca să nu mai vorbesc de cetățenii din mediul rural, îndreptățiți și ei să beneficieze de asistență medicală. Am trăit perioada aceea ca una dintre cele mai frumoase ale începutului profesional și nu ascund bucuria de a fi ajutat multe femei să nască și să fiu ales drept naș al copiilor, alături de moașă. Nu era ușor, nu beneficiam de 112, dar cunoșteam gospodăriile din comună, știam casele în care se pregătea venirea unui prunc pe lume și sarcinile care puteau pune probleme, încât asistența nașterilor decurgea în cele mai bune condiții. Rareori, eram depășit de situație și atunci urcam cu parturienta în salvare (așa hârbuite cum erau la vremea aceea) și ajungeam la spital.
Personal, aș reintroduce stagiul de medic rural pentru tinerii absolvenți, o perioadă ideală de aplicare a noțiunilor căpătate în facultate și de formare ca medic înainte de toate, premergătoare specializării.
După ani buni, profesioniștii vremii au continuat să marcheze noi pași de progres în asistența obstetricală, au desființat casele de nașteri și au stabilit ca toate nașterile să aibă loc în maternități sau în serviciile de specialitate. Nu se putea cere mai mult, măsura s-a dovedit salutară, asistența la naștere se plasa la cotele cele mai de sus ale practicii și a funcționat și funcționează de decenii bune, minimalizând la maximum riscurile posibile pentru mamă și nou născut.
Este adevărat că, în timp, au mai fost elaborate unele practici aparent seducătoare, dar nu erau decât arabescuri ale profesiei dacă nu fantezii, fără substrat valid. Una dintre ele era sistemul rooming-in, care prevedea ca nou născutul să rămână în permanență lângă mamă și nu în spațiul destinat micuților, ceea ce ar fi însemnat, teoretic, condiții ideale pentru prunc. Cinstit vorbind, fără a fi de specialitate, cred că procedura nu avantaja copilul care, în spațiul comun cu al celorlalți de-o seamă cu el, beneficia de o observare calificată, mai promptă și unde se creau primele reflexe ale alimentației etc. Nu știu câte secții mai practică acest sistem ori au renunțat la el.
Cea de a doua practică permitea soțului gravidei să asiste la naștere, nu printr-o tele- transmisie (nu existau asemenea tehnici pe vremea aceea), ci direct. Am fost prezent la o demonstrație a acestui sistem (și nu oriunde, ci într-o clinică din Franța) și îmi permit să întârzii cu câteva considerații asupra episodului. Inițial, în sala de expulzie, soțul, în ținută de sală de operație, își ținea consoarta de mână. Se părea că lucrurile mergeau bine, numai că pe parcurs, când atmosfera a devenit din ce în ce mai tensionată de eforturile și starea de agitație a gravidei, privirea tatălui căpăta tot mai mult aerul unei persoane uluite, îngrozite, de parc avea moartea în față. Abia dacă mai respira, capul i se înfundase între umeri, nu îndrăznea să facă nici ce mai măruntă mișcare, căutând refugiul spre cu fotoliul care îi era destinat, pentru ca exact în momentul în care capul copilului a fost complet degajat, să se prăbușească la podea, antrenând câmpul pe care se aflau mai multe casolete și flacoane pline cu diverse lichide. Demonstrația a eșuat, invitații s-au retras, o parte din asistență s-a grăbit să resusciteze noul pacient care, de altfel și-a revenit destul de repede și a fost expediat într-un salon. Nu știu dacă practica mai este în actualitate, dar mai probabil că nu.
De altfel, se spune că femeile i-au adresat lui Dumnezeu cerându-i să facă dreptate și să-i pună și pe tații copiilor să împartă cu ele durerile nașterii. Și Dumnezeu, bun și blând, le-a făcut pe plac. Numai că … se mai întâmpla ca la vremea sorocită, durerile să potopească pe alți umeri deât ai soțului legiuit, nu de puțin ori, pe ai unui prieten de familie. În cele din urmă, tot femeile s-au adresat lui Dumnezeu, rugându-l să lase lucrurile ca la început : ”lasă-ne, Doamne, în durerile noastre ….!
Nimic mai adevărat că nașterea trebuie priită ca un proces natural, fiziologic, care se desfășoară fără dificultăți și fără neajunsuri pentru mamă și făt, realitate demonstrată de-a lungul mileniilor, de lumea animală de pretutindeni, unde lucrurile se petrec în tăcere, în liniștea muntelui ori a pădurii sau cine mai știe unde.
Pentru specia om însă, lucrurile stau altfel. Poate că trecerea la stațiunea bipedă și nu mai puțin mediul social bine determinat sau alte elemente de evoluție cunoscute sau ignorate, au făcut ca nașterea să fie un proces mai complicat, mult mai laborios, grevat de mai multe riscuri, și pentru mamă și pentru făt. În cele din urmă, nașterea impune prezența unui ajutor și nu doar atât, ci a unei asistențe calificate. Și așa riscurile, severe și grave, care pot afecta profund anatomia maternă și a noului-născut și chiar viața lor, pot surveni în orice moment al nașterii și chiar în perioada imediat următoare.
Pentru timpul în care ne aflăm, o naștere în deplină siguranță pentru mamă și pentru nou-născut, implică prezența tripletei obstetrician, anestezist-reanimator și neonatolog la locul faptei. Lucrurile nu pot fi ignorate.
A privi lucrurile cu superficialitate, a renunța la practici și obiceiuri bine stabilite și verificate de practica îndelungată, numai de dragul unor principii fanteziste, înseamnă regres, dacă nu întoarcerea către comuna primitivă.
Citesc pledoarii șchioape, neghioabe, referitoare la legea care reglementează nașterile, pe care o unii o socotesc ezitantă sau contradictorie, umbrind principiul nașterii la domiciliu. Da, e posibil să fie așa, dar este logică, judecată și corectă, fiindcă apără în cel mai înalt grad, viața mamei și a copilului nou născut.
Punerea în discuție și aducerea în prim plan a acestei alegeri este inumană și, mai ales, derutantă pentru femeile doritoare de a deveni mame. Să nu renunțăm la cuceririle medicinei moderne, numai de dragul unor cuvinte frumoase și amăgitoare. Cazul recent și nefericit al femeii care a născut la domiciliu și a murit înainte ca asistența necesară să-și facă datoria trebuie să-i descurajeze pe partizanii de ocazie ai unor principii perimate.
Cei care n-au ce face să-și pună elocința în slujba realizării unor unități medicale bine dotate și eficiente care să întrunească condițiile mediului familial.
Virgil Răzeșu – Piatra Neamț
Domnule Virgil du-te in Franta si lasa-ne
Cu drogatii care au creierul atrofiat si evvreii globalisti care ii promoveaza totul e posibil. Scopul este GENOCID casi in GAZA.
Mos dr. Razesu are dreptate,dar e tarziu..daca venea cu o oarecare campanie la timpul cuvenit,dar atunci ,in activitate lingea clante politice, s-a trezit tarziu
Dar domnul doctor omite nasterea in fata spitalului pe asfalt cu un pompier in rol de moase si un public curios care a filmat momentul. Daca in sat ar fi existat o moasa acea tanara nastea in conditii de ingiena si intimitate nu era expusa mai rau decat un animal de la zoo. De asemenea in Bucovina acea gravida lasata sa moara in spital de o nenorocita de doctorita obisnuita cu castiguri mari din cabinetul medical privat si care poate a asteptat sa primeasca si cum toata „floarea” locala apeleaza la ”serviciile” ei a scapat de orice vina, pt ca moartea unui om este ceva minor fata de o evaziune fiscala a unui elev care a primit un premiu cum scria presa cu ani in urma sau nepurtarea masti cand omul era culcat, lovit incatusat. Asa ca articolul este idilic. Asa cum in spitalele occidentale cand s-a descoperit cauza mortii lauzelor in spital din cauza infectiei puerperale provocate de lipsa igienei medicului care facea si autopsii, putem trage concluzia ca si acolo o moase ajunsa in casa darapanata a unei gravide nu transmitea microbii ca un medic ”destept” din sec. XVIII sau XIX, nu-mi amintesc nici numele celuia care sacrificandu-se prin autoinfectare a descoperit cauza…Poate a fost o barbarie vreamurile cand se nastea cu moasa, numai ca noi bunica, mama si eu ne-am nascut acasa si iata ca am supravietuit la fel ca si un copil nascut in spital unde doctorul de garda este ocupat sa se uite la TV sau sa doarma pe bani multi. A trecut vremea cand se nasteau multi copii.
Romanii NU au suportat conditiile FOARTE BUNE pe care le realizase „comunismul” si, sub indrumarea, si chiar sub biciul, stapanilor lor americani, in slujba carora s-au bagat de buna voie si nesiliti de nimeni, au daramat si distrus tot ce le oferise acel regim caruia, tembelii, ii zic „comunism”.
Cu Ceausescu erea NATIONALISM SOCIALISM adica ca la nemti.
Comunism se vrea acum in america si europa. Toate sunt egale si in comun.
Sec in grup intri si dormi la cine vrei in casa ca nimeni nu mai este proprietar.
este naspa sa ma cenzurati pe mine pentru un articol pe care chiar Cotidianul l-a publicat nu-i asa? wow. taci mah nene ca numai tampenii spui. corpul meu, alegerea mea. copilul meu nu al statului mah jeane! hai (editat)
mai mult decat atat nenea asta „medic” ESTE ACUZAT DE OMOR CALIFICAT SI CONTINUA SA PROFESEZE, DA? IPOCRITILOR!
https://www.cotidianul.ro/medic-din-bucuresti-acuzat-de-cruzime-e-urmarit-penal/
@Valah: dute in pm si lasa-ne.
„NO CE MAI VREȚI ? DA CUPLURILE GAY-GAY UNDE VOR NAȘTE,MĂ?
SPAGA ! De asta nu se mai duc. Au crescut spaga. Spaga nesimtita ceruta de doctori in maternitati. Nu te duci cu spaga doctorul te lasa pe mana moasei dar si aceasta vrea spaga si daca nu dai poate fi f.f. nasol, o rupere de perineu netratata si necusuta, copilul cu cap turtit etc. doamne fereste…ramai pe mana unei asistente mai miloase . Nasol ! Autorul/ autoarea ocoleste gravitatea coruptiei din maternitati.
” Cum nasc femeile? ”
-pont gratis pt. Caratarascu
să termine odată cu Nobel ăla!
(cea mai grea experientza transcedentala:
Maxtor a visat ca a fost violat de
Speranța Cliseru, Prefectul Capitalei,
era dupa 10 august:
-nu stiam cine e baragladina,
https://revista22.ro/files/news/manset/default/speranta-cliseru.jpg
-nu va anturati cu revista22!)
Subiectul este fals! Acum exista si facultate de moase, care pregareste personal sanitar calificat. Femeile tinere, mai ales daca nu sunt la prima nastere si n-au avut probleme, pot sa nasca acasa. Problema este urmarirea sarcinii pentru depistarea unor probleme care sa impuna nasterea la maternitate. Din contra, intoarcerea la comuna primitiva, adica la epoca Ceausescu, o reprezinta impunerea maternitatii ca obligatie. Gravidele erau duse acolo nu cumva sa-si intrerupa sarcina si unele nesteau cu securistul langa ele. Tov Razesu o fi ramas de atunci.
Pentru un autor de consemnări care ia atitudine față de o situație pe care o consideră nefirească, neconformă cu normele de conviețuire și de civilizație, nu poate exista o satisfacție mai mare decât să stârnească comentarii, exprimarea unor păreri sau idei personale, toate menite să îndrepte, să corecteze, să îmbunătățească starea adusă în discuție.
Nu folosește nimănui să invoce argumente sau situații are nu au absolut nicio legătură cu tema pusă în discuție și cu atât mai mult, exprimările grotești, suburbane care nu fac deât să-i caracterizeze pe cei care le emit.
Aproape fiecare etapă a procedurilor obstetricale din spitale face parte din dintr-un mecanism care îi permite medicului să-și creeze propria patologie. Este un atac murdar asupra Legăturii (atașamentului) și sexualității copilului. Trebuie să fie deliberat, deoarece nimeni nu ar putea fi atât de ignorant și în afara unei moralitati minime. Cea mai vaccinată populație, SUA, avea 34 % la rata mortalității infantile, ceea ce spune mult despre ,,pașii noi de progres în asistența obstetricală”.
Metode, pericole
Antibiotice în sarcină
Hrănirea cu biberonul
Lapte de soia
Cezariană
Circumcizia (masculin)
Citate
Bannere
Prinderea si blocarea cordonului ombilical.
Cytotec/Misoprostol
Monitor electronic fetal (EFM)
Epidurale
Unguent pentru ochii bebelusului (antibiotic)
Mutilarea genitală a femeilor
Acid folic
Fertilizare in vitro, maternitate surogat
Oxid de azot
Oxitocină (sintetică) (nume comerciale: Pitocin și Syntocinon)
Sarcina (medicamente în timpul)
Antibiotice în sarcină
Bebelușii cu benzodiazepine
Vaccinarea în timpul sarcinii
RHOGAM
Lapte de soia
Înfășarea stransa
Ecografie
Vaccinarea în timpul sarcinii
Vaccin împotriva hepatitei (la naștere)
Vitamina K la nastere (aluminiu)
Fiecare protocol spitalicesc subminează capacitatea mamei, tatălui și copilului de a se lega emotional. Intervențiile tehnologice dăunătoare perturbă producția de oxitocină naturală. Cand un copil se naste, un sfert din sangele sau este inca in afara corpului. Daca se intarzie cu 90 de sec clamparea cordonului ombilical copilul primeste cu 60 % mai multe celule sanguine, are destul fier incat sa-ie ajunga in primul an de viata, are destule limfocite incat sa lupte cu infectiile, primeste anticorpi si celule stem care-l ajuta sa-si repare corpul. Un pediatru batran spunea ca exista mai multe inteligenta in buza de si si de jos a bebelusului decat in creierele tuturor obstreticienilor la un loc.
Nu stiu daca sunteti familiari cu povestea doctorului Semmelweis. In 1847, Semmelweis a introdus spalarea mainilor cu solutii de var clorurat. Semmelweis era extrem de revoltat de indiferența stupida din interiorul profesiei medicale și a început să scrie scrisori deschise și din ce în ce mai virulente către obstetricieni europeni de seamă, denunțându-i uneori drept criminali iresponsabili. Contemporanii săi, inclusiv soția sa, credeau că își pierde mințile și a fost internat în 1865 într-un azil psihiatric. Semmelweis a murit acolo doar 14 zile mai târziu, după ce a fost bătut fatal de gardieni. Vina lui? I-a implorat pe colegii lui sa-si spele mainile cand trec din sala de disectie in salile de nasteri. Gen.. Ceva ce vezi si la doctorii de azi. Semnele acestui cult mistic, obtuz si dogmatic sunt peste tot acum.
Este vital să ne amintim că ginecologia a fost inventată de un proprietar de sclavi abuzator și că instrumentele ginecologiei reflectă acest lucru. (vezi Anarcha, Lucy și Betsey)
Petocin este utilizat pentru a induce nașterea prematur (pentru confortul medicului și programul lui de golf).
Petocina provoacă dureri exagerate.
Este necesară o epidurală pentru a reduce durerea agonizantă cauzată de medicamentul inutil care a fost administrat anterior.
Epidurala afectează apoi nasterea, așa că se administrează și mai multă petocină.
Doza dublă de petocină face ca contracțiile să fie mult mai severe și să dureze perioade mai lungi de timp.
Această combinație începe să compromită oxigenul și fluxul de sânge către copil.
Femeile sunt așezate pe spate, în poziția picioarelor în etrier, îngreunând și mai mult travaliul atât pentru mame, cât și pentru bebeluși, dar este mai convenabil pentru medici.
Pe măsură ce bebelușul este din ce în ce mai rănit de toate aceste lucruri, uneori devine necesară o cezarană de urgență.
Când s-a terminat în sfârșit, medicii se aplaudă pentru cât de bune au fost intervențiile lor pentru a salva un copil care nu ar fi fost niciodată în pericol fără „ajutorul” lor.
Cezariana: 15.800 USD
Naștere vaginală: 9.600 USD
Naștere la domiciliu cu moașă (toate cheltuielile): 2.000 $ – 4.000 $
Istoria nașterii alopate în toată gloria sa strălucitoare
1. În anii 1930, pe femeile însărcinate se foloseau razele X. Ulterior s-a descoperit că acestea le-au provocat copiilor nenăscuți cancer, iar practica a fost oprită.
2. În anii 1940 până în anii 1960, morfină și scopolamină au fost administrate succesiv pentru a induce „Somnul crepuscular”. Se credea că acest lucru va schimba pentru totdeauna experiența travaliului, prin eradicarea durerii. Pur și simplu a produs amnezie după aceea, astfel încât mamele nu și-au amintit evenimentele traumatice, iar drogul a făcut, în plus, femeile să-și piardă autocontrolul. Femeile erau puse în mod obișnuit în jachete drepte și legate de paturi, pentru a le împiedica să se rănească. Era obișnuit ca medicii să lase proaspetele mame legate de paturi în timpul psihozelor induse de droguri, țipând de groază ore întregi — uneori întinse în propriile fecale și urină.
3. În anii 1960, medicamentul Thalidomid a fost administrat femeilor însărcinate, ceea ce a avut ca rezultat sugari care s-au născut fără brațe și picioare și alții cu deformări mai aleatorii. Astfel, și el a fost în cele din urmă oprit.
4. La începutul anilor 1990, Cytotec (misoprostol) a fost folosit pentru a induce travaliul la femeile care au avut anterior cezariană. Acest lucru a dus la mii de rupturi de uter. Această practică a fost abandonată în 1999, iar medicamentul este acum folosit pentru avorturi.
5. Dacă căutați bine veți gasi și mai multe povești de genul acesta în istoria medicinei alopate.
Să nu renunțăm la cuceririle medicinei moderne? Cercetătorii medicali din 23 de spitale din SUA, conduși de University of Alabama Birmingham, nu departe de Tuskegee (alt experiment), au restricționat în mod deliberat, din 2005 până în 2009, suportul de respirație cu oxigen pentru jumătate din cei 1316 de bebeluși prematuri înscriși în experimentul lor de sufocare SUPPORT; prin urmare, au ucis 23 de bebeluși „în plus” din grupul cu oxigen scăzut. Universități celebre și vicepreședintele Comisiei de bioetică a președintelui Obama au participat activ la această încălcare flagrantă a tuturor codurilor de etică medicală, asigurand publicul american că reglementările actuale oferă suficientă protecție împotriva unor astfel de abuzuri mințind părinții cu privire la riscuri, deoarece obținerea consimțământului lor informat obligatoriu ar fi fost o „documentație defensivă” deranjantă, costisitoare și contraproductivă. Mulți așa-numiți „bioeticieni”, au apărat această crimă deliberată, deși proiectul de experiment echivala cu vătămări pentru copii și chiar crimă premeditată. In alta ordine de idei, epidemia ROP (Retinopatia prematură): cea mai mare parte a luminii care dăunează retinei se află în regiunea cu lungime de undă „de lumină albastră” de la 430 la 440 nanometri. Practic, toate lămpile fluorescente emit o mare parte a energiei lor exact în mijlocul celui mai periculos interval, la 435,8 nm. Ochii bebelusilor prematuri sunt în stadiul lor cel mai vulnerabil. Epidemia ROP a început în SUA la un an după introducerea comercială a lămpilor fluorescente și aceeași paralelă s-a repetat după WW2 în alte țări industriale, când acele lămpi au devenit disponibile și epidemia ROP a izbucnit la fel de brusc.
Poate ne spune useristul cati copii au murit in spitale la nastere sau cati poarta toata viata niste sechele grave ale greselilor facute de medici? Intreaba unul care a a fost nascut acasa asistat de o moasa calificata la locul de munca.