Cetatea medievală a Devei se află în centrul unor dezbateri aprinse. Restaurarea bojdeucii lui Ion Creangă a generat un val de critici, iar Cetatea a stârnit reacții similare.
Ea a devenit de nerecunoscut după finalizarea lucrărilor. Bordurile și piatra cubică modernă dau un aspect cetății care nu mai are nicio legătură cu așezarea istorică medievală de odinioară.
Cetatea medievală Deva va reintra în circuitul turistic de la începutul anului 2024, după un deceniu de la începerea primelor lucrări de restaurare ample, finanțate din fonduri europene, potrivit Adevarul.
Lucrările sunt prezentate drept spectaculoase de primarul Florin Oancea, dar localnici s-au plâns de aspectul „modern” al cetății, sau, după caz, au fost ironici.
Sunt prea multe „betoane” (pavajele de piatră cu care au fost construite noile alei), au spus unii. „Le-au rămas prea multe dale de beton de la trotuare și le-a pus pe cetate”, a susținut altul.
„Pe lângă faptul că renovarea pare a fi mai mult o betonare cu dale și montarea de tot felul de tâmplării din lemn, va avea aceeași soartă ca tot lemnul din incintele 2 și 3. Adică nimeni nu-l va întreține. În rest, din poze nu văd vreo reabilitare a vechilor ziduri ale Cetății, ci doar o cârpeală”, este de părere un alt localnic.
În perioada 2013 – 2016 au fost restaurate cele două incinte exterioare ale așezării medievale.
Printr-o investiție de circa 40 de milioane au fost refăcute zidurile, porțile monumentale, Camera de artilerie, Bastionul, aleile și treptele.
Un pod de acces a fost construit cu fonduri de la bugetul local al Devei, între incintele II și III de lei, iar spațiile de vizitare din Cetatea medievală Deva au fost extinse.
Din vara anului 2022, a intrat în șantier și Incinta I a Cetății Devei, aflată în vârful conului vulcanic pe care a fost clădită așezarea.
Nu sunt destule case de săraci în Deva (a tine vântul) pe care să de folosească banii și materialele de construcții? Cui folosește cetatea lui nimeni?
Categoric. Am aflat de „reabilitare” tot prin @Cotidianul, editia de Hunedoara, în care-am vazut si fotografiile, care m-au oripilat. Nu e mai e vorba de-un loc istoric, ci de, m-astept, câteva bodegi, la care se ajunge pe-o carare pietruita, în total dispret de semnificatia de FORTIFICATIE, de CETATE(= depozit de arme, mâncare si apa) a locurilor.
e un pas inainte ..acu se poate vizita si privelistea e frumoasa…
prin anii 90 te uitai doar de jos de pe sosea la ea si te intrebai ce o fi acolo…
e adevarat—sint 30 de ani de atunci
„Câțuvencu” pare nascut dupa ultima ploaie
pt. ca nu e decat o aplicatie,gtp.
@ „Câțuvencu”, 13 dec. 2023 la 16:15
„Nu sunt destule case de săraci în Deva (a tine vântul) pe care să de folosească banii și materialele de construcții? Cui folosește cetatea lui nimeni?”
…cetatea medievală ungurească ar folosi șuolduovianului imigrat sub Ceașkă cu trinu’ Foamei, care cu 10 ani în urmă a cerut-o în instanța de judecată, că ar fi proprietatea lui personală! :))) A lui, cel venit cu papornița goală în șchinari, la fel ca Tanasî Daniil în Ținutul Secuiesc!
Iar case de săraci, în orașele din Transilvania, la periferii, sunt tot așa: ale imigranților lui Ceașkă din anii ’70-’80, juveți șî șuolduovieni ne-calificați, veniți ca să împăneze principatul cu ciurucuri:
https://www.facebook.com/oltenivsbanateni/videos/despre-ciurucuri-merita-citit-ascultat-si-distribuit/705651906515171/