Liderul deputaților UDMR: Imnul secuiesc există de secole, cum există și Ținutul Secuiesc

Continuă disputa politică aprinsă pe marginea meciului de hochei unde s-a cântat imnul secuiesc.

Deputații George Simion (AUR) și Csoma Botond (UDMR) s-au contrat marți, în plenul Camerei Deputaților,

„La meciul de hochei dintre România și Ungaria trebuiau să fie intonate imnurile celor două state. Imnul Ungariei s-a intonat, imnul României nu s-a intonat. S-a intonat, în schimb, un imn al unui ținut inventat. Nu știu unde este domnul Novak, ministru al Sportului, care e deputat, domnul Tanczos Barna, care susține separatismul pe criterii etnice în România. Problema mea personală e legată de absența domnilor deputați din sală, pentru că avem mulți miniștri care sunt deputați și încurajează separatismul sau care doar declară în presă, cum l-am văzut pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu… (…) Noi aici, în Camera Deputaților, intomăm imnul României. Vi se pare o problemă gravă, domnule președinte?”, a spus în plenul Camerei Deputaților George Simion.

Președintele de ședință, Daniel Suciu, a răspuns sec: „Este”.

„Știu că AUR-iștii au o agendă specială de a crea tensiuni între români și maghiari. Ați primit această comandă, poate, de la Moscova, dle Simion, că atât știți să faceți din păcate. Mințiți . S-a cântat și imnul României. Da, spontan, etnicii maghiari din echipa României au cântat și imnul secuiesc. Care e problema? Imnul secuiesc există de secole, cum există și Ținutul Secuiesc. Nu a fost un mesaj de jignire la adresa României sau la adresa românilor. Mai terminați cu prostiile astea, să creați tensiuni artificiale între români și maghiari. Aveți o agendă ascunsă? Să vă fie rușine”, a fost replica liderului deputaților UDRM, Csoma Botond.

Subiectul, dezbătut în Coaliția de guvernare 

„Să vii cu astfel de provocări mi se pare de netolerat”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu, despre episodul în care hocheiștii României au cântat imnul secuiesc. El anunță că subiectul va fi discutat într-o ședință a coaliției de guvernare.

„Cred că sunt exagerări care nu mai trebuie să aibă loc pe teritoriul României după 30 de ani de democrație. Toată lumea va trebui să înțeleagă că România și Europa au intrat într-o altă etapă. Repet, iarăși aduc contextul războiului – într-un astfel de context, să vii și cu astfel de provocări mi se pare de netolerat”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu.

El anunță că subiectul va fi discutat în coaliția de guvernare.

„Sunt ferm convins că va fi o discuție în interiorul coaliției. Trebuie să existe respect între noi. Cred că eu și colegii mei am arătat acest respect.Nu cred că astfel de manifestări duc în direcția corectă”, conchide Ciolacu.

Vicepreședintele PNL Adrian Cozma îi cere premierului Nicolae Ciucă, liderul liberalilor, să îl demită pe Tanczos Barna din funcția de ministru: 

„Inadmisibil! Am rămas consternat și sunt revoltat de ceea ce s-a întâmplat în Slovenia la Campionatul Mondial de Hochei. România a fost umilită și de jucătorii care au cântat imnul Ținutului Secuiesc și de ministrul Tanczos Barna, care s-a pus la peluza galeriei Ungariei, și a girat acest comportament nedemn și care nu e o întâmplare. Ne aducem aminte de un alt episod, când același Tanczos Barna a refuzat să interzică imnul secuiesc la meciurile de hochei pe vremea când era președinte al Federației și care a spus: <Vom cânta și de acum înainte>”, a scris pe Facebook Adrian Cozma.

El afirmă că este „incalificabil gestul de luni și măsurile pe care trebuie să le luăm trebuie să fie ferme și imediate”.

„Cer premierului demiterea ministrului Tanczos Barna din funcția de ministru. Simbolurile țării sunt sfinte pentru orice român de orice etnie. Cine nu respectă simbolurile țării, nu poate face parte din Guvernul României”, conchide Cozma.

UPDATE Și Eduard Novak, ministrul Sportului, a avut o primă reacție în acest scandal

„Aş vrea să încep prin a felicita sincer jucătorii echipei naţionale pentru performanţa de a ajunge la Campionatul Mondial.

Un lucru trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea: hocheiştii din echipa naţionala nu au cântat Imnul Ţinutului Secuiesc în locul Imnului României la Campionatul Mondial de Hochei de la Ljubljana.

Regulamentul scrie foarte clar, la asemenea campionate se cântă imnul statului a cărui echipă a câştigat un meci şi nu este ca la fotbal unde, la începutul meciului, se ascultă imnul fiecărui stat, reprezentat de echipele naţionale care joacă.

După cum bine ştim, din păcate, naţionala României a pierdut meciul, astfel că, oficial, nu s-a cântat Imnul României, conform regulamentului.

În altă ordine de idei: după meci, galeria a început să cânte Imnul Ţinutului Secuiesc, urmând ca jucătorii de etnie maghiară să i se alăture. Acest cântec nu este împotriva României sau a comunităţii majoritare, ci reprezintă o valoare locală a acelor sportivi, a minorităţii maghiare din care ei fac parte.

Acest scandal nu este despre Imnul Secuiesc, ci despre lipsa de respect”, a transmis Eduard Novak, într-o postare pe Facebook.

Citiți și

„Un afront” la adresa României, în prezența ministrului Barna

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

41 de Comentarii

  1. Păi da. Pentru proști trebuie repetat de mai mult de trei ori, ca la ortodocși, că prind greu și uită repede.. Mai ales că școala românească nu prea contribuie la cunoștințe istorice,.

  2. Si are dreptate, membrii din Front Valah sustin demersurile facute de UDMR si alte minoritati, chiar dorim ca fiecare minoritate sa aiba propriul imn si sa fie obligatorie folosirea acestuia in regiunile in care respectiva minoritate este de minim 10% din populatia acelei regiuni. De fapt statul roman trebuie sa fie foarte mult descentralizat si sa ofere fircarei regiuni si populatii indiferent de etnie un nivel mult mai mare de autonomie si control asupra acelor zone ce le intra sub autoritate. Cei care se identifica ca romani trebuie sa intaleaga nevoia de coexistenta cu minoritatile si sa renunte la ideile patriotarde ce sunt propagade acum de PSD si AUR.

  3. Puteau să cânte ce vroiau ei după terminarea meciului, la o bere si un mic, dar in sală nu. Așa că tensiunile le crează etnicii maghiari. Dar ce-mi place cel mai mult, este că deputatul maghiar il acuză pe cel român ca primește ordine de la Moscova, păi tocmai el vorbește, a cărei țară de origine este trompeta si sustinatorea Rusiei?

    • De cand echipa nationala de hochei a fost confiscata de padurarii din Harkov da rateu peste rateu. Si atunci cine ii tine pe aia in echipa? Este foarte posibil sa asculte de niste ordine venite de la altii. Sau nu mai au nevoie de banii federatiei? Nu mai sunt jucatori romani in Romania care sa lupte cu adevarat pentru tara lor?

  4. Noi , botanistii Romaniei ,promovam transsexualii in emisiunile pt gay :“homosexuali la cutite” si “insula iubirii homosexualilor”
    Educam tinerii Romaniei sa fie transgenderi ,precum familia care conduce antenele si angajatii lor .
    Daca nu esti homalau ori lezbiana , inseamna ca nu esti cool . …….
    PS.
    Pe surse : unii lideri udmr din ro (gen cseke si kelemen) ar fi gay …….

  5. Să renunțăm noi românii la patriotism?
    Dar nu mai bine renunțați voi să mai faceți purici pe aici și zburați de bună voie din țară?
    Că puteți zbura și altfel, dacă vă mai încercați mult norocul.

  6. Ungurii au curaj si motivatii sa instige . Sunt patrioti si mandrii ca sunt unguri – oriunde .
    Romanii – toleranti – pana la ridicol si greata .
    Sa faci asa in Franta sau Germania – este inimaginabil .
    Oricum , Ma- Ciuca , Catu sau Ciolacu vor comenta – in Vorbe – bineinteles ( teatru ca sa nu fie socotite ultimele Carpe ale Tinutului mioritic ) – pe Johanis nici nu trebuie sa-l mai amintesc – este prima Marioneta .
    Ungurii decand au venit in Panonia – urineaza spre est mai tot timpul – este terenul propice si fara complicatii –
    Cat mai au ” Mioriticii ” timp si sanse sa nu se inece in ” Umilinta , Tradare , si Delasare ” va decide Budapesta .Rasetele si Batjocura lor – a Ungurilor – se aude deja la Moscova .
    Ce blestem sa te nasti in Ro. – In tinutul Ro. Lasitatea si prostia nu are limite .

    • Fraiere, primul care trebuia sa se pronunte cat de cat este sasul tau pe care l-ai votat de doua ori. El este tartorul Suprem care demoleaza Romania. Astia ai lui prind tot mai mult curaj cu fiecare zi care trece.

  7. Imnul Romaniei din ANUL cel REVOLUTIONAR (1848) … iar Imnul Secuiesc DOAR din (1921) …
    Imnul secuiesc este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Originari din Transilvania, Csanády și Mihalik s-au refugiat la Seghedin după Tratatul de la Trianon. Aici, în 1921, au scris o compoziție muzicală întitulată Bujdosó ének (Cântec de pribegie) pentru o dramă-misteriu.

    „Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
    Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea deja o largă circulație în epocă. Muzica imnului național al României a fost compusă de Anton Pann, cântec intitulat „Din sânul maicii mele”, fiind adoptata ca melodie religioasă, interpretata de corurile bisericești. A avut o circulație folclorică, pentru ca în anii Revoluției pașoptiste să fie preluată de poetul Andrei Mureșanu, ca suport sonor pentru versurile poeziei ”Un răsunet”, publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”.
    „În acest pompos constituțiu (Adunarea de la Râmnicu-Vâlcea, din 29 iulie 1848), aflându-se dumnealui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de profesie au alcătuit o muzică vocală cu niște versuri prea frumoase puse pe un ton plin de armonie și triumfal cu care au adus entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Impresionat de poezie, a compus o melodie solemnă , pe măsura versurilor. Cântecul a ajuns, până la noi, sub denumirea de „Deșteaptă-te, Române!” .

  8. „Imnul Ungariei s-a intonat” dzîce semionu’ haurizd. „S-a cîntat și imnul Romîniei”, a fost replica.
    Normal că „S-a cîntat și imnul Romîniei”, semionu’ haurizd minte cum respiră, meciul s-a disputat în Slovenia, la Ljubljana, în organizarea federației mondiale, deci se intonează imnurile ambelor competitoare la fiecare început de meci.
    Aaaaaa, că LA FINALUL MECIULUI, echipa a intonat imnul Ținutului Secuiesc, fîîndcă ESTE REPREZENTATIVA Ținutului Secuiesc, asta-i problema personală a jucătorilor, dacă ei au vrut să încheie în felul acesta prezența pe gheață la un campionat! Jucătorii nu-s niște marionete pe care să le tragă cu sfori niște hoți și impostori mitici care TEMPORAR au ajuns în șParlament pă ȘPĂGI, pă slugăreală, și pă alte procedee tipic fanariote! …poate că află asta și ciolacul de netolerat, sluga iohannizdă căreia i s-a urcat la nas fon’țîia, dupe ce a reușit să piardă urjent 5 procente din zestrea electorală ce PeSeDe a adunat-o în timpul Pan Demiyei datorită prostiei secăturilor hoațe PeNaLe… Și să le amintim acestor poolitruci că și Iacob-Ridzi, pupila creh tină a petrovului atot-kondukător pusă pă fon’țîie, s-a crezut șî ea mare-șî-tare, șî (la sfaturili putorilor mitice dîn federațîie) a lovit ILEGAL ȘI ABUZIV în jucătorii de la Miercurea-Ciuc, provocînd astfel instant retrogradarea în divizia B a reprezentativei de hochei pe gheață… Oare azi o fi reușit să iasă, afară, la soare, creh tina incompetentă care și-a crescut copchiii, timp de atîția ani, dîn pușcărie?
    Apropo, ciolacule: cînd faci o vizită la Darmanieșt’, dimpreună cu pretinu’ tău semion? …așa, ca doi minoritari care au ajuns TEMPORAR să se crează majoritari… Aves bahtalo!

  9. @ „doru popescu”, 10 mai 2022 la 12:44
    Türk mutfağında Güveç. În această pompoasă minciună oltenească ot Rîmnicu-Vîlcii avem yegzamplul cel mai remarkabel că NĂRAVU’ DIN FIRE N’-ARE LECUIRE la olteni! Cum îl considerați pe Anton Pann nu ne interesează în Ardeal, nici uceneștii oltenești, nici alți impostori sudiști apăruți ca ciupercili dupe ploaie.
    „Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt mai multe ipoteze. Una dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu care a realizat o variantă în măsura de 6/8 cîntată mai mult în Ardeal. În numărul 10 din 1894 al revistei „Musa Romînă” este făcută mențiunea: „Autorul poeziei, cît și al melodiei imnului „Deșteaptă-te, Romîne” este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat „Flori romîne” împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în „Musa Romînă”, anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului romînesc”… CASE CLOSED!
    Aici în Ardeal a apărut cîntecul, aici a fost utilizat la 1848 și după! „Decît” de transilvăneni! …voi, regățenii, N-AȚI ȘTIUT DE EL pînă în 1990, cînd ați căutat ceva, o chestie, acolo, ce s-o adoptați în mitologia voastră kompozită, adeca ISTORIE KOMPUSĂ ÎN SEKULU’ XX. Ca imn național a fost adoptat în 1990 de jegu’ Ilici dîn Oltenița la sujestia olteanului Serj Nicolaescu, care s-a întîlnit (conform propriei mărturii) cu cîntecul acesta prin 1980 și ceva, la Brașov, unde era prezent la ceva filmări documentare.
    În consecință, voi nu aveți nici un drept asupra lui, și nu are ce căuta nici la voi, nici ca „imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994)”! Folosiți-vi-le pe ale voastre hymenuri, proprii, juveți șî șuolduovieni hoți!

  10. @ ciuma botond: tinutul secuiesc exista numai in capetele voastre patrate.

  11. România mai țară sau colonie?..într-o colonie fiecare cânta ce vrea ,de exemplu lipovenii pot cânta imnul rusiei, cehii al cehiei, sași uber ales ,țiganii imnul cioarei,turcii pe cel al lui mahomed,greci pe cel al lui temistocle..si rumânii imnul prostiei…..

  12. Te mai ascunzi mult și sub prosteala de „valah”? Infantil mai ești, ursare!

  13. E simplu: trebuie desfiintata federatia de hochei,ciucenii sa joace unde vor in Macaristan ,au vandut meciurile nu au castigat un meci,hocheistii daci sa se recalifice sau nici un hungar sa nu mai pupe nationala de hochei
    Cu hocheiul se traieste bine in Canada,nu in Dacia

  14. Bai Barna, Tinutul Secuiesc o exista de secole, dar, in prezent, nu mai exista secui in acest tinut! Tinutul Secuiesc a fost ocupat de unguri (sic!) si, ca atare, voi sunteti niste „tigani unguresti” si nu „mandrii secui !”

    • Inca mai sunt destui drujbari acolo. Mai au paduri de taiat. Dupa ce le rad pleaca singuri.

  15. Este o ofensa si , afront adus Romaniei la ea acasa! De ce ? Pentru ca se permite , adica nimeni nu este tras la raspundere ! Romania este sat fara caini! Ne-au jignit eroii neamului , au arborat pe institutiile statului roman , drapelul altei tari ,etc,etc. Ei si ce daca , nu conteaza , romanul suporta ! Nimeni nu apara natia romana la ea acasa si de aceia antiromanismul se manifesta tot mai des si tot mai inversunat ! Institutiile in drept ale statului , nu stiu , n-au auzit ,n-au vazut, nici pe acolo n-au trecut ! Si cand te gandesti ca,aceste institutii sunt platite din banii nostri. Ce credeti , doamnelor si domnilor , asa o fi si-n alte tari ? Putin probabil !

  16. Tzinutu Secoiesc, de multe secole se tin astia de …oaie. De acolo si proverbul: si-au dat cu tesla-n ..oaie. Corect erea Tzinutu de …oaie.

  17. UDMR este un partid anticonstitutional. Constitutia Romaniei interzice infiintarea partidelor pe criterii etnice. De 30 de ani, boanghenii se lafaie in toate guvernele, cu complicitatea celorlalte partide, UDMR fiind folosit in jocul politic. Aceasta haita de iredentisti trebuie alungata din Parlament, iar drepturile maghiarilor si ale tzigoinerilor maghiarizati sa fie limitate la drepturile majoritatii. Mai putine emisiuni la televiziunea nationala si mai putina propaganda. Au canalele lor de radio si TV. Pana una-alta, ministrii Mediului si al sporturilor trebuie demisi urgent!

  18. …bine a punctat paradelos: o exista imnul de cateva secole-cam putine zic eu, la pretentiile ridicate de migratori(chiar, stie cineva de unde au aparut?ca istoricii sunt cam confuzi pe tema), tinutul nu prea…

  19. Afară cu Tanczosul și cu echipa nenațională de hochei… afară din GUVERNUL ROMÂNIEI a oengheului udemere! Dacă va deziceți de țara în care Dumnezeu a rânduit sa trăim laolaltă unii cu alții, și doar drepturi cereți, fără a îndeplini şi OBLIGAȚIILE de cetățeni ROMÂNI, nu meritați aceasta PATRIE! Sunteți plini de mândria voastră STUPIDĂ, de goliciune, de urâciune şi răutatea sângerosului hun, hălăduit peste vremi din stepele reci ale ființei sale!

  20. Simplu bre,. Presa, care-și rupe gura și degetele, să facă bine și să arate inceputul și sfârșitul partidei de hochei in cauză,. Să nu zică unul sau altu, care mai de care mai patriot acoperit, ci să vadă oaia cu ochii lui și să audă imnul româniei,..pe urmă și restul de ce cânta tribuna,. Să se convingă singuri, patrioții..

  21. Cei care lupta pentru ruperea tarii lupta pentru distrugerea propriei lor case. E ca intr-un divort, dupa ce se incheie exista numai pierderi. Eu stiu ca Romania respecta drepturile minoritatilor nationale si ii considera, asa cum e si normal, cetateni cu drepturi depline. Romani de etnie maghiara, de ce raspundeti cu rau pentru bine? Oare pentru ca sunteti manipulati de niste tradatori? „Valahule”, plimba ” marele urs”, sunteti singurii de pe Cotidianul care militati pentru ruperea Romaniei. Sunteti niste tradatori!

  22. Dragi romani TREZITI-VA!Luati-va tara inapoi,pana mai exista!Numai la romani patriotismul este numit nationalism!RUSINE!Inaintasii nostri si-au dat viata pentru afirmarea si recunoasterea NATIUNII ROMANE,iar noi azi ne batem joc de noi insine!

  23. „Tinutul secuiesc”a fost desfiintat de Ungaria in 1867,cand s-a realizat „dualismul” si a luat fiinta KuK -Kakania,cum ii zicea Musil)

  24. Simion face piruete ca de obicei. Este mereu pe subiect doar dupa ce lucrurile se intampla. Nu are minte de politician format. Poate peste alti 50 de ani va avea un orizont in actiunile sale total haotice. Dar nu toti pot avea inteligenta si cultura unui Calin Georgescu sau Diana Sosoaca, adevarati patrioti cu viziuni.

  25. Pentru proști.. INCĂ O DATĂ !! UDMR nu este partid, este FORMAȚIUNE POLITICĂ, ceea ce este identic, cu excepția că are in componență mai multe curente politice.. Deci socialiștii, liberalii, creștinii și alții de diferite orientări politice se află acu grupați. Cred cî timp de 32 de ani era cazul de știut. Sunt cei mai correcți și competenți din politicul român. N-ai auzit mințind vre-un maghiar. Cu siguranță. Au idei bune, sunt vizionaro șipot concepe proiecyte pe termen lung. SUNT INCORUPTIBILI. Nu pot fi mituiți șantajați, și asta nu place românului.

  26. GRESIT PROFUND !!! Ce are anul 1888 cu ANUL REVOLUTIONAR 1848 ???
    Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea deja o largă circulație în epocă. El nu a făcut decât să culeagă muzica.
    Poezia Răsunet a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu.
    Muzica imnului național al României a fost compusă de Anton Pann, cântec intitulat, „Din sânul maicii mele”, fiind adoptata ca melodie religioasă, interpretata de corurile bisericești. A avut o circulație folclorică”. (Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent).
    In casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann.” Afirmația că nu se cunoaște autorul melodiei „Deșteaptă-te, române” este falsă, antiștiințifică. Se știe cine este autorul melodiei în discuție din studiile publicate într-un timp ce depășește o sută de ani, studii semnate de autorități ale istoriei, ale istoriei literaturii și ale muzicii românești: Nicolae Bălcescu (1852), Gavriil Musicescu (1895), Nicolae Iorga (1908), Ion Popescu – Pasărea (1912), Mihail Poslușnicu (1924) și (1928), Sterie Stinghe (1933), Ilarion Cocișiu (1940), George Călinescu (1941), George Breazul (1943). CASE CLOSED ! Stupizii trebuie sa mai învețe ISTORIE si MUZICA !

  27. În anul revoluționar 1848, guvernul provizoriu a hotărât ca, în fiecare județ, populația să fie convocată pentru a depune jurământul pe Constituție. Documentele consemnează că la 29 iulie 1848, la Râmnicu-Vâlcea s-a organizat o manifestație solemnă. Funcționarii administrației de district, garda națională și locuitorii s-au întâlnit pe câmpia de la marginea orașului. Pe o tribună, special amenajată, s-a citit textul Constituției, iar comisarul extraordinar, D. Zăgănescu, a ținut un discurs. Printre cei care au depus jurământul pe acest act fundamental a fost și Anton Pann. În raportul său, D. Zăgănescu scrie: „În acest pompos constituțiu, aflându-se dumnealui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de profesie au alcătuit o muzică vocală cu niște versuri prea frumoase puse pe un ton plin de armonie și triumfal cu care au adus entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor” [4, f. p.]. Anton Pann citise, în „Foaia pentru minte, inimă și literatură”, marșul revoluționar „Un răsunet” scris de Andrei Mureșanu. Impresionat de poezie, a compus o melodie solemnă , pe măsura versurilor. Cântecul a ajuns, până la noi, sub denumirea de „Deșteaptă-te, Române!” – aducand insprijinul acesteotr afirmatii documente precum „Anton Pann, Studii și comunicări, Comitetul pentru cultură și artă, Vâlcea, 1969” si Speranția, Th. „Anton Pann”, Revista Nouă, nr.10, noiembrie 1889, București, Pann, A. Opere alese, vol. I, București, Editura Cugetarea, Georgescu Delafras, 1943.

  28. Iosif Naniescu a fost un mitropolit și cărturar român, membru de onoare al Academiei Române. Wikipedia
    Anul nașterii: 15 iulie 1818, Răzălăi, Moldova
    Data morții: 26 ianuarie 1902, Iași
    Locul înhumării: Catedrala Mitropolitană, Iași

  29. Despre paternitatea melodiei vorbește și Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei care, într-o convorbire pe care a avut-o cu muzicianul Gavriil Musicescu, mărturisește că în perioada în care era diacon în cadrul Episcopiei din Buzău, Episcopul Chesarie l-a trimis la București pentru a-i asculta pe „maeștrii cântărilor bisericești din acele vremuri”. Aici l-ar fi întâlnit pe Anton Pann; „Instalandu-mă în mitocul Episcopiei Buzeului – continuă Mitropolitul -, a venit la mine reposatul Anton Pann, cu care am facut cunostință și prietenie. În una din zilele lunei Septembrie 1839, el mi-a scris cu mâna lui acest cântec în notațiunea psaltichiei. Manuscriptul original îl păstrez și azi”. Dupa un timp, Gavriil Musicescu primeste manuscrisul menționat, alături de următoarea notă de subsol: „Poesia de față, „Din sânul maicei mele”, este scrisă de însusi mâna răposatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie când am făcut cunostință cu el întâia dată, în anul 1839, la încpeutul lunei septembrie în București, unde mersesem pentru oarecare trebuință din Buzeu, aflându-mă atunci diacon la Episcopie”. – doxologia.ro
    Iosif Naniescu a fost un mitropolit și cărturar român, membru de onoare al Academiei Române. Wikipedia
    Anul nașterii: 15 iulie 1818, Răzălăi, Moldova
    Data morții: 26 ianuarie 1902, Iași
    Locul înhumării: Catedrala Mitropolitană, Iași

  30. Nu exista tinut secuiesc. Romania nu e nici un cm patrat tinut secuiesc. Cit despre imn secole adica lupte seculare care au durat 30 de ani.

  31. Despre Anton Pann (I)
    Anton Pann s-a născut în 1798 în localitatea Sliven. George Călinescu presupunea că prin tatăl său, Anton Pann ar fi fost aromân de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era român (vlah curat ori cuțovlah)”. În iarna anului 1812, ajunge la București. Sărac și fără cunoștințe intră printre localnici, datorită vocii sale, mai întâi paraclisier la biserica Olari și la biserica „Cu Sfinți” de pe Calea Moșilor. Devine și ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino, „scriitor erudit și compozitor muzical”, cunoscător perfect al muzicii orientale (1769-1821). În 1816 se înscrie la școala deschisă de dascălul Petru Efesiul, unul din grecii pricepuți în muzica eclesiastică, școală care funcționa pe lângă biserica Sf. Nicolae Șelari. In 1820, Anton Pann este numit de Prea Sfințitul Dionisie Mitropolitul în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică, dovadă că devenise un nume cunoscut în viața muzicii bisericești a epocii. În anul 1823 ajunge profesor de psaltichie la școala de cântări bisericești de pe Podul Mogoșoaia. În anii 1826-1827 își va desfășura activitatea ca „dascăl de muzichie” la școala de pe lângă Episcopia Râmnicului și cântăreț la biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea. În activitatea sa de la Episcopie, Anton Pann a avut ca scop principal românizarea și modernizarea muzicii bisericești, dovadă fiind manuscrisele redactate, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În vara anului 1844 îl găsim la mânăstirea Tismana, ca oaspete al părintelui arhimandrit Spiridon, căruia îi dedică, în manuscris, slujba Adormirii Maicii Domnului. În anul 1848 este cântăreț la Biserica Kretzulescu.

  32. Despre Anton Pann (II)
    Anul 1848 îl găsește pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. Părăsise Bucureștii din pricina molimei de holera. La 11 iunie izbucnește ca o uriașă flacără Revoluția și se întinde în intreaga țară. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legătură cu acest eveniment că „Anton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naționale și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii”. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848 și publicat în „Monitorul Roman” Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecția „Anul 1848 în Principatele Române”, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, fratele căpitanului de pompieri Pavel Zăgănescu, eroul bătăliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrece la 29 iulie 1848, in actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă-te, române!.
    Ocupație: compozitor, muzicolog, folclorist, critic muzical, poet, editor, traducător, profesor, scriitor, filolog.
    Moare în ziua de 2 noiembrie 1854. Este înmormântat la Biserica Sfântul Stelian (Lucaci) din București.

  33. În 1848,la Lutița (jud Harghita),secuii au renunțat-de bună-voie și nesiliți de nimeni-la statutul de „natio siculica”,jurând credință Ungariei și asumându-si statutul de membri deplini ai națiunii maghiare ; ca urmare,in 1867,dupa ce s-a inființat KuK (dubla monarhie chezaro-craiasca),Ungaria(NB :UNGARIA) a purces la o nouă organizare administrativă ,transformând în comitate structurile tradiționale secuiești;acestea sunt realități pe care ar trebui să le știm,alături de proverbul propriilor „frați” despre secui (proverb menționat si în celebrul manual de istorie a secuilor): „să nu te încrezi niciodată în dragălășenia puiului de vulpe și în buna-credință a secuiului”;ideea e că acum ne scot noua ochii cu o identitate la care ei au renunțat de multă vreme ,renunțare pe care o reînnoiesc când prestează jurământul pentru a deveni cetațeni ai Ungariei

  34. Anton Pann:
    Ocupație: compozitor, muzicolog, folclorist, critic muzical, poet, editor, traducător, profesor, scriitor, filolog.
    Andrei Mureșanu:
    Ocupatie: scriitor (poezie, poem) .

    Asadar, este exlus ca Andrei Mureșanu (doar scriitor) sa fi scris si versurile si muzica Imnului Deșteaptă-te, române!
    Muzica a fost scrisa de Anton Pann (un mare compozitor, muzicolog, folclorist, critic muzical, specialist in muzica bisericeasca, de dincoace de Carpati).

    De obicei, atunci cand se compune o opera muzicala, intai se compune MUZICA si mai apoi se toarna VERSURILE/LIBRETUL, adaptate la fondul muzical !

    ASADAR, poemul lui Andrei Mureșanu „Un răsunet”, este scris la Brașov pe melodia unui mai vechi imn religios („Din sânul maicii mele” a lui Anton Pann), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, devenind imn revoluționar – si fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.

  35. Secuii (popular săcui, în maghiară székelyek) sunt un grup etnografic maghiar din România care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu și Brașov. Așezări secuiești se afla si în sudul, vestul și nordul Ungariei.
    Secuii vorbesc un dialect maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme.
    Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici și antropologi. În decursul timpului, diverși cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți, huni, gepizi, avari, bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din Caucaz.
    La ultimele recensăminte s-au declarat secui 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002. Rezultatele ultimului recensământ nu prezintă care este numărul declarat al secuilor ci doar al maghiarilor. Declarați maghiari în loc de secui în 2011: județul Covasna: 164.158, județul Harghita: 276.03, județul Mureș: 228.275.

  36. @ „Tanța Varna”, 10 mai 2022 la 15:36
    Bă, io crez că tu ești Nistor Alexandru, secătura sekretară aia dîn gașka lu’ pușcăriașa băselă Iacob-Ridzi = 6 ani de pușcărie, pusă menestrelă la Sporți dă „Petrov” așa analfabeată cum era, că era pretină cu analfabeata de fiică-sa, EBa’!
    Trebuie ACUM extinsă ancheta D.N.A. legată de gașka lu’ Ridzi, incluzîndu-l pe acest politruk Nistor Alexandru, că se pare că a fost implicată în delapidarea multor milioane de euro, independent de ceea ce a semnat pușcăriașa Ridzi!

  37. doru popescu – va multumesc din suflet pentru informatiile oferite, deosebit de utile si in acelasi timp demne si oblgatorii pt.cunostinta romanilor adevarati ! Printre atitzea manelisti si troli comentatori prezentza dv.este o adevarata faclie in bezna noptii…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.