„Uitați de Iran, de petrolul și gazele de șist și de OPEC. Marile mișcări pe piața petrolului se întâmplă de partea cealaltă a globului“, a scris Bloomberg, imediat după ce președintele Trump a anunțat ieșirea SUA din acordul nuclear cu Iranul, provocând valuri de reacții la Teheran, Moscova și în capitalele europene.
Pentru analiștii de la Bloomberg, un eventual cutremur pe piața petrolului ține mai mult de faptul că Beijingul a devenit cel mai mare importator, luând locul SUA, că își diversifică sursele de petrol (orientându-se spre alte zone, dincolo de țările din Golf), că a lansat contracte pentru hidrocarburi denominate în yuani, în încercarea de a limita cel mai mare atu american în comerțul internațional – dolarul. Pentru un Iran supus sancțiunilor SUA, contractele în yuani pot fi o cale simplă de evitare a marilor pierderi economice.
Revendicările SUA
Însă nu doar petrolul este sursa îngrijorărilor în relația SUA-China, ci și lista revendicărilor americane prezentate Beijingului sub amenințarea impunerii unor tarife usturătoare pentru produsele chinezești. Ce dorește administrația Trump de la Republica Populară Chineză? O reducere a deficitului comercial al SUA în raport cu China de 200 de miliarde de dolari, până în 2020; încetarea imediată a finanțării de către statul chinez a programului „Made in China 2025“ pentru industria de vârf și inteligența artificială (care ar amenința industria omoloagă din SUA); SUA mai solicită ca Beijingul să nu riposteze, indiferent de acțiunile Washingtonului, să nu impună tarife suplimentare produselor americane, în special celor agricole (căci fermierii votează în mare parte cu republicanii aflați acum la putere).
„Nebunie“ și „aroganță“ la Casa Albă
Cum văd analiștii economici lista revendicărilor americane? „Ori administrația SUA a înnebunit și nu înțelege că asemenea solicitări sunt inacceptabile, ori este într-atât de arogantă, încât nu-i pasă“, scrie Martin Wolf pentru Financial Times, adăugând că revendicările SUA echivalează cu „o declarație de război“. „Este de neconceput ca Beijingul sau orice națiune suverană să accepte asemenea termeni umilitori“. Financial Times arată că administrația SUA violează regulile multilateralismului și nediscriminării pe care chiar SUA le-au impus și susținut prin Organizația Mondială a Comerțului. Celelalte state trebuie să se opună SUA și atitudinii de intimidare, conchide FT.
Beijingul trebuie să se supună
Documentului american, obținut pe surse de jurnaliști imediat după încheierea, fără succes, a unei runde de negocieri sino-americane la Beijing, a stârnit însă și opinii favorabile administrației Trump. „China ar trebui să facă ce spune Trump, dar nu pentru a satisface SUA, ci pentru binele propriei economii“, scrie Japan Times, pentru care întărirea drepturilor de proprietate intelectuală în China ar duce la mai multe investiții străine, eliminarea subsidiilor de stat pentru high-tech ar elimina riscul supraproducției în acest domeniu, cum s-a întâmplat cu oțelul chinez. Sumarizând, publicația niponă consideră că singura șansa a Chinei de a se dezvolta în continuare este să devină o economie de piață liberală, iar satisfacerea solicitărilor SUA ar fi un prim pas în această direcție.
De ce se aseamănă China și SUA?
The New York Times adoptă o poziție mai echilibrată, arătând că similitudinile dintre China și America sunt mai mari decât s-ar crede. Pe plan intern, campania anticorupție din China a stârnit un val de teamă și autocenzură, în timp ce în SUA politicienii urmează obedient linia partidelor, de teamă să nu fie eliminați sau loviți pe la spate de mesajele pe Twitter ale președintelui. Pe plan extern, scrie The New York Times, China aplică următorul principiu: „Dați-ne acces pe piețele voastre, vom construi infrastructura pe care o vom folosi împreună, vă vom domina economia și suntem prieteni“. SUA aplică principiul: „Arătați-ne banii, achizițiile de armament american. Gândiți-vă că suntem suzeranii voștri. Plătiți pentru protecție și vom fi prieteni“.
„SUA aplică principiul: „Arătați-ne banii, achizițiile de armament american. Gândiți-vă că suntem suzeranii voștri. Plătiți pentru protecție și vom fi prieteni“.
Mda, Romania a platit taxa de smecher (de protectie ca la interlopi). Cumpara arme de miliarde de $ luand de la si asa prapaditele spitale si scoli romanesti.
Tot ce a mai rămas din America de odinioară este armata. Nebunia vine din frica de a pierde și ce a mai rămas. Adică, totul.
General Motors si Ford vand mai multe masini in China decat in SUA!Un razboi economic SUA-China este exact ce ii mai lipsea SUA
Corecte zisele tale .