O triadă simbolică: Eminescu, Vieru, Călinescu – poeme și povestire pentru eternitate

La Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia „Ziua Culturii Naționale” a fost celebratà conform programului anuntat, printr-o evocare a figurii a doi important poeți – Mihai Eminescu și Grigore Vieru si pritr-o dezbatere privind insemnàtatea operei critice si narative a lucrării lui George Călinescu, punct de reper fiind romanul „Enigma Otiliei”. Evenimentul a avut loc miercuri, 15 ianuarie, la ora 17:30, în Sala de Conferințe a Institutului (Palazzo Correr, Cannaregio 2241, Venezia).

Un salut institutional din partea autoritàtilor romane a fost adresat participantilor la manifestarea organizatà de IRCCU de càtre Consulul General al Romaniei la Venezia, dr. Cosmin Lotreanu. El a intrebuintat, referindu-se la poezia lui Eminescu, metafora sugestivà a arborelui inràdàcinat in pàmantul tàrii din care se se intind deasupra cesteia ramurile puternice ale altor opere precum acea a romanului moldovean Vieru. O scurtă incadrare a operei lui Eminescu in contextul realizărilor de seamà ale literaturii europene din a doua jumàtatea a secolului al XIX-lea a fost făcută de scriitorul și criticul de artă Grigore Arbore care a prezentat succint modul in care a intrat opera poetului român a devenit un reper esential un definirea constiinței nationale a românilor si s-a impus in vastul tablou al operelor fundamentale ale romantismului european. Intervenția a fost completată de lectura paralelă – în română și italiană – a unora dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Eminescu. S-au folosit, pentru lectură, cele mai reușite transpuneri în limba italiană, ale textelor eminesciene, in principal cele realizate de Ramiro Ortiz si Rosa del Conte.

Poetul și criticul italian Enzo Santese a evocat figura lui Grigore Vieru (1935–2009), poet care s-a bucurat de o popularitate extraordinară în rândurile populației de origine și limbă maternă română din Republica Moldova. Foarte iubit atât în dreapta Prutului cât și în Europa, Vieru a fost de câteva ori – ca și Nichita Stănescu – în „roza” propunerilor pentru Nobel. Opera lui Vieru este un imn continuu adus cuvintelor care înnobilează simțul apartenenței la o simțire și o gândire comună. Scria Vieru în depărtatul 1968: „E solo nella tua lingua / accarezzare puoi il dolore / e trasformare in canto / la felicità” (traducere în limba italiană de Maria Grazia Ferraris).

În cadrul aceleiași manifestări a fost prezentat pe scurt opera polivalentă a academicianului și profesorului George Călinescu (1899–1965), critic, istoric literar, poet și prozator de prim ordin. Despre opera critică a lui George Călinescu și despre importanța ei pentru definirea caracteristicilor operelor personalităților ale căror scrieri au marcat momentele semnificative ale evoluției literaturii române și poziționării ei în context european a conferențiat profesorul emerit Bruno Mazzoni, fost decan al Facultății de Limbi Străine a Universității din Pisa, Comandor al Ordinului de Merit al Romaniei. Despre caracteristicile limbajului literar și al modalităților narative folosite de George Călinescu în romanele sale și în mod special în romanul „Enigma Otiliei”, s-a referit în continuare dr. Alessio Colarizi Graziani, prieten al României, traducător din mai multe limbi, care, împreună cu doamna Laura Vincze, a tradus si opera citată a eruditului scriitor roman (cf. „L’Enigma d’Otilia”, Lithos Editore, Roma).

Elementele de surprizà, neprevàzute in programul manifestării, au constat in interventia extraordinară, de 10 minute, a compozitorului si interpretul roman „din stanga Prutului”, Maestrul Petru Dinjos. Folosindu-e, in succesiune rapidà, de cateva instrumente traditionale muzicale de suflat, folosite in timpul veacurilor de romanii din teritoriile unde s-a consolidat constiinta unitàtii de limbà, neam si culturà, Petru Dinjos – care in Veneto a pus pe picioare, in ultimii trei ani, o deja cunoscută orhestră cu 30 de instrumente de suflat si a creat o scoalà de adolescenti-muzicieni ce participă deja la importante competitii internationale – a interpretat o compozitie muzicală emotionantà, inspiratà de melodii din folclorul național. In finalul manifestàrii, un stràlucit talent muzical, elevul Tommaso Luca, fiu de moldoveni „de veche viță romanească”, pluripremiat in ultimul an la mai multe festivaluri internatiaonale, a susținut, desi fragilizat de un recent incident, un micro-recital la mai multe instrumente tradiționale, recepționat cu căldurà afectuasà si admirativà de càtre cei prezenți.

George Maxim

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

4 Comentarii

  1. Cred ca in aceasta triada, sau langa ea, ar trebui sa stea la loc de cinste si poetul nostru Adrian Paunescu, chiar daca asta nu este pe placul latratorilor de ,,ciuma rosie” si ,,*UIEPSD”

  2. – Ca bine zici/destept a fost AP/ mintea i-a sclipit ! Dar pana la Adrian Baunescu … inaintea lui, multi mai sunt ; asa ca nu te repezi !

  3. Spune-mi tu un alt poet mai bun decat Paunescu. Cei vechi sunt ruginiti, cei moderni nu-l egaleaza. Ma refer la domeniul strict al poeziei, nu la proza unde avem valori extraordinare.
    Inainte de 1989 lumea citea, iar cand aparea un volum de poezii de-al lui Adrian Paunescu se vindea instantaneu toata editia.

  4. Nichita Stanescu. Nimic de zis de opera lui AP. Dar si Sadoveanu a fost un oportunist. Ei si?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.