Ordonanța de Urgență nr. 117, care stabilește amenzi de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare angajat căruia angajatorul a întârziat cu mai mult de o lună plata salariului, poate dezechilibra major piața muncii (în contextul actual, în care se resimte o presiune acută pe forța de muncă în piață) și poate încuraja un val de insolvențe și falimente în mediul de business, susțin reprezentanții casei de avocatură ONV LAW. Astfel, nouă OUG 117/ 4.10.2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 951/ 5.10.2021, stabilește la pct. 7 că se sancționează „încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la dată de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.”
„Actuala măsură poate declanșa un val de efecte negative în economie, printre cele mai importante numărând-se faptul că acest instrument poate fi cu usurință folosit abuziv în relația dintre angajați și angajatori, că instrument de presiune, accentuând dezechilibrele actuale existente pe piața locală a muncii și poate încuraja un val masiv de insolvențe și falimente în mediul de business,” declară Mihai Voicu, Partener ONV LAW și coordonator al diviziei Business Law din cadrul casei de avocatură.
Printre cele mai importante probleme sesizate de specialiștii ONV LAW cu privire la modul în care este formulată nouă OUG care va întra în vigoare de la 20 octombrie (!) se numără:
– Sancțiunea nu diferențiază între angajatorii corecți, care se confruntă cu probleme legate de întârzierea unor încasări (de exemplu: în cazul industriilor care depind de întârzierea la livrare a unor materii prime, pe fondul perturbărilor pe lanțurile de distribuție internaționale, în contextul pandemic actual; sau orice categorie de business care depinde de un singur partener contractual – exemeplu companiile – agent sau distribuitor), și cei obișnuiti să încalce legea și să nu plătească la timp salariile angajaților.
– Sancțiunea este disproportionată, prevăzând un cuantum al amenzii de aproximativ 1.5 – 3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate. Astfel, caracterul de pedeapsă, de instrument de presiune prevalează, iar suma este potențial atât de mare, încât majoritatea angajatorilor nu ar putea să o platească, subliniază specialiștii ONV LAW. În industriile „labor intensive”, unde cheltuiala cu forța de muncă depășește 50% din venituri, o asemenea sancțiune ar putea echivala cu 1 lună și jumătate de cheltuieli, suficientă pentru declanșarea unui faliment!
– Oferă angajaților un instrument care poate fi cu usurință abuzat. Amenințarea cu o amendă de asemenea dimensiuni va fi fără îndoială utilizată abuziv de cptre angajați în situațîi de negociere, pentru a forța o anumită acțiune din partea angajatorului, consideră specialiștii ONV LAW. În condițiile unei rate a șomajului extrem de reduse la acest moment în piață și a presiunii pe care o semnalează majoritatea angajatorilor acum, măsură poate aruncă în aer piața locală a muncii.
– Singura protecție pentru angajator prevăzută de legislația locală, într-o astfel de circumstanță, este cea a Legii insolvenței. „Astfel, efectul acestei sancțiuni va fi să îi grăbească pe angajatori să își solicite propria insolvență iar odată intrat în insolvență, angajatorul (prin administratorul judiciar) poate înceta cu ușurință orice contract de muncă, iar angajațîi își pierd garanțiile, această fiind situația cea mai dezavantajoasă pentru angajați”, comentează Mihai Voicu.
– Dispoziția nu menționează o limita maximă a sancțiunii. De obicei, în cazul amenzilor aplicabile la dreptul muncii, amendă era dată sub formă „X RON/angajat fără a depăși suma Y”. Sancționând fără limită, înseamnă că întârzierea la plata salariului devine cea mai gravă contravenție.
– Nouă OUG oferă de asemenea un instrument foarte puternic (un drept exorbitant) autoritățîi publice care, în loc să tindă spre verificare, sprijin și conformare îl va utiliza cel mai probabil coercitiv, pentru a strânge bani din piață, consideră reprezentanții casei de avocatură.
În concluzie, această dispoziție va avea un efect de bumerang și va polariza și mai mult interesele angajaților și angajatorilor, fără a acordă șanse de cooperare între cele două părți sau între autorități și actorii economici. Specialiștii ONV LAW mai notează, de asemenea, că raționamentul formulat în preambulul dispoziției este unul abuziv, nedemocratic conform Constituției României, înlocuind calea firească a justiției cu un instrument sancționator oferit angajaților (un instrument social, populist). Astfel, textul preambulului stipulează:
“Având în vedere existența unei situațîi socioeconomice dificile generată de pandemie ce s-a resimțit profund atât de către angajatori, cât și de către salariați, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul muncii referitor la neplata sau plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex și anevoios ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că se impune crearea unei reglementări de natură a asigura protecția socială a salariaților în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă.”
„În egală măsură, statul pune iar presiune pe angajatorii privați, dar detensionează presiunea de pe angajatorii publici. În acest moment, există posibilitatea eșalonării creanțelor salariale pe 5 ani în cazul funcționarilor publici. Practic, în cazul autorităților plata salariilor restante se poate efectua într-un termen de 5 ani, iar companiile private au la dispoziție doar 30 de zile sau suportă o sancțiune foarte dură,” conchide reprezentantul casei de avocatură.
În opinia specialiștilor ONV LAW, este obligatorie analiză amănunțită a acestei dispozițîi în Parlament, înainte de aprobare. Trebuie circumstanțiată neplata, astfel încât să nu se înregistreze sancțiuni automate, nerealiste față de modul în care funcționează în practică mediul de business și există anumite modele în legislație care ar putea folosi drept exemplu pentru circumstanțierea măsurii.
Decizia corectă și democratică, în opinia specialiștilor ONV LAW, pentru înlăturarea dezechilibrului creat de nouă OUG, ar fi că Parlamentul să respingă textul de la articolul 260 alin.1 lit.s.
Inca o ordonanta care duce la dezordine si haos. Va mira la cat de multa inteligenta scazuta exista in guvern?
Mda. Atâta grijă pentru angajat, mai rar. Deci angajatoru’ care nu e în stare să plătească un amărât de salariu de hai, 3000lei, va plăti o amendă de 5000-10000lei la stat per capita. Prin urmare: angajatoru’ care, să presupunem prin absurd, nu e un escroc ordinar că și ăștia din guvern, va da faliment rapido; angajatul rămâne cu ce a primit deja – adică din trei, cu a mai lungă; iar, statul, sărăcuțul, încasează banii de amendă. Dacă i-o încasa vreodată.
N-ar fi mai simplu să-l obligi pe angajator să plătească pur și simplu salariul la angajat plus dările aferente, chiar din buzunarul propriu – pe principiul ce-i în mână nu-i minciună, după care angajatorul poa’ să se declare mofluz cât o vrea el?
Urgență națională: cer aci public constituirea unei rezerve strategice de catran și fulgi prin care să fie dați, din rațiuni politico-economice, atât guvernul, cât și miniștrii săi, cu secretarele lor cu tot, de fiecare dată când emană asemenea băshinăreli.
Ord. îi va obliga pe patroni sa plateasca salariile la timp! Daca se aplica si in fotbal vom intra și noi in rîndul lumii! Căci bani sint dar se fac măgarii cu ei !!
In Romania este obisnuinta sa platesti salariile cand poti sau cand vrei , asa ca aceasta ordonanta este necesara si binevenita . De fapt e singurul lucru bun pe care la facut Guvernul Meu .
articol aberant
nu ai bani sa platesti si el de unde are pt mancare, chirie etc?
numai un securist din Romania poate gandi asa
Vai săracii patroni, investitori și antreprenori, nu au bani de salarii și întârzie cu lunile plata acestuia, dar au bani de vile , limuzine și câteva milioane pentru vila amantei. Nu aveți bani pentru salarii, atunci trageți obloanele, faliment. Nici muncă fără pâine, dar nici pâine fără muncă!
Deocamdată, abia a intrat în vigoare această OUG, să vedem care vor fi efectele pe care le va produce.
Cred că, așa cum îi știu eu pe angajați, vor continua, ca și până acum, să semneze cu angajatorul pe salariul minim pe economie, ca să fenteze Statul. Iar în cazul insolvenței angajatorului, vor prefera să-i înjure din toate pozițiile pe bugetari, în loc să se constituie în creditori și să ceară administratorului judiciar să-i cuprindă în planul de redresare, la fel ca și pe ceilalți creditori. Adică cu creanțe și daune aferente, așa cum stabilește judecătorul sindic. Constituiți într-un comitet al creditorilor, angajații înșiși pot cere insolvența, sau chiar falimentul angajatorului.
Ca să le ști pe toate astea, ca angajat, trebuie doar să treci un pic peste nivelul de intelectual care țopăie prin piață cu o lanternuță îm mână.
Falimente și insolvențe se produc in primul rând datorită prețului energiei, datorită ”salariului minim” și datorită taxelor, impozitelor mărite.. De mai aduci orice fel de ordonanțe, sau minuni destabilizatoare, nu faci decât să mai dai un șut, să mai omori odată pe cei care se zbat in propriile afaceri mici.. Vei da ajutor de șomaj sau social, cu sărăcire maximă la limita existenței și evident fără putere de cumpărare și trai decent,..