Predoiu, despre ridicarea MCV: „Nu mă hazardez…”

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat miercuri că nu se hazardează să facă predicţii privind ridicarea MCV pentru România, dar a subliniat că pachetul de legi privind justiţia „bifează punctul central” al acestui mecanism.

„În sine, adoptarea acestui pachet de legi înseamnă bifarea punctului central din cadrul MCV. Şi da, eu cred că suntem în punctul în care putem să ne punem această problemă, odată adoptate legile, sigur, într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării şi obiectivele pe care ni le-am asumat. Dar eu sunt încrezător în dezbaterea parlamentară, pentru că sunt foarte mulţi jurişti cu experienţă în Parlament, este cunoscută importanţa acestui subiect. Noi mergem acolo deschişi către orice propunere de îmbunătăţire a proiectelor, sunt convins că vor fi invitaţi şi reprezentanţii sistemului judiciar. Văd constructiv acest demers şi el trebuie abordat raţional, cu calm, fără niciun fel de procese de intenţie prealabile, teorii conspiraţioniste de orice fel ar fi ele. Vrem să facem împreună o treabă foarte bună, aşa cum s-a făcut şi în acest moment, tot în cooperare cu aceste instituţii”, a declarat Predoiu la finalul şedinţei de Guvern, întrebat dacă în legile justiţiei există vreo componentă care să prevadă ridicarea MCV.

Întrebat dacă poate aprecia un orizont de timp orientativ privind ridicarea MCV, Predoiu a spus că „nu vrea să se hazardeze să facă predicţii”, pentru că există un calendar intern, subliniind că legile justiţiei sunt un rezultat colectiv.

„Nu mă hazardez să fac astfel predicţii. Noi avem calendarul nostru intern de adoptare a acestor prevederi, calendar care a fost discutat cu Comisia Europeană. Este atributul nostru, noi l-am stabilit intern în discuţii cu CSM, în discuţii în coaliţie. În funcţie de agenda Guvernului şi Parlamentului, ne dorim să adoptăm acest proiect în termenele pe care noi ni le-am stabilit. În ce măsură şi când va interveni raportul MCV şi ce va constata el, rămâne o chestiune de discutat şi în niciun caz nu mă hazardez să dau o dată pentru acest obiectiv”, a afirmat ministrul Justiţiei.

Despre pensiile magistraților

Întrebat la finalul şedinţei de Guvern dacă va face parte dintr-un grup de lucru referitor la pensiile speciale, el a arătat că va participa în orice grup de lucru în care Ministerul Justiţiei va fi solicitat şi a arătat că pachetul legilor justiţiei nu a abordat un astfel de subiect, al cărui obiect de reglementare este cu totul altul.

„Ce pot să spun în acest moment este că noi, prin aceste proiecte de lege, nu ne-am propus să intrăm în acest subiect al pensiilor şi salariilor, pentru că obiectul lor de reglementare este cu totul altul. (…) Deci noi n-am schimbat nimic din cadrul legislativ adresat magistraţilor în această materie. Este o materie care este în competenţa şi în responsabilitatea Ministerului Muncii, care, sigur, odată ce va solicita Ministerului Justiţiei un efort de expertiză în acest sens, va fi bineînţeles întâmpinat cu deschidere. Deci noi vom participa în orice grup de lucru în care vom fi solicitaţi”, a precizat ministrul Justiţiei.

Potrivit acestuia, „în cadrul acestui efort de elaborare viitoare a legislaţiei privind salarizarea şi pensiile trebuie consultat evident şi CSM, pentru că este o chestiune care ţine şi de statutul lor”.

„Deci pentru judecători şi procurori, conform unor convenţii internaţionale la care România este parte, pensia este un element de statut, care ţine de statutul lor de independenţă. Deci ei trebuie să fie consultaţi în acest demers şi sunt convins că Ministerul Muncii va avea aceasta deschidere”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Întrebat dacă este de acord cu „raţionalizarea” pensiilor speciale ale magistraţilor, aşa cum se arată în PNRR, Predoiu a spus că va susţine orice soluţie care va păstra independenţa magistraţilor.

„Voi susţine orice soluţie care păstrează statutul de independenţă al judecătorilor şi procurorilor, sigur, în marginile reformelor care vor fi propuse. Deci toate aceste obiective trebuie conciliate, trebuie armonizate. Nu poate să facă un singur minister lucrul ăsta sau o singură instituţie, este o problemă generală, prin urmare toată lumea trebuie să participe la discutarea ei”, a explicat Predoiu.

Legile Justiției, aprobate

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectele de legi ale Justiţiei, iar prin adoptarea lor în Parlament va fi îndeplinit principalul obiectiv din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Cătălin Predoiu.

Aprobarea a fost anunțată anterior de premier.

„Pe agenda ședinței de azi (miercuri – n.r.) a Guvernului se află dezbaterea și aprobarea pachetului de legi ale Justiției. Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni și s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă. Știm cu toții dezbaterile din ultimii ani care au generat atât opinii critice sau favorabile. Cred că procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV și cred că cel mai important de subliniat e faptul că, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței Justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români”, a spus Nicolae Ciucă.

La rândul său, Predoiu a spus că cele trei legi sunt fundamentale pentru Justiție, iar acest lucru „explică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea acestor proiecte și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor Justiției”.

„Ne-am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, anume independența Justiției, a judecătorilor și procurorilor. Apoi un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul justiției, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror. Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiției, pentru că aici există așteptări neîmplinite din partea cetățenilor și chiar din partea sistemului”, adaugă Predoiu.

El s-a referit și la caracterul obligatoriu al deciziilor CCR pentru judecători și procurori.

„Aș vrea să afirm că niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanță nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor CCR, așa cum se stabilește în Constituție. Repet, nicio atingere nu s-a adus”, precizează Predoiu.

Ministrul Justiției mai spune că nicio prevedere nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană.

„Integrarea euro-atlantică face obiectul unui titlu din Constituție și el este de neatins. (…) Deci această dezbatere a fost utilă, dar temea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este nejustificat. În sfârșit, a existat o dezbatere solidă a acestor proiecte (…) în care noi am analizat peste 800 de amendamente. Subliniez că în cadrul consultărilor cu Comisia Europeană proiectele au suferit modificări radicale sau substanțiale.

USR: Noile legi ale justiției vor întări influența politicului asupra magistraților 

Proiectul noilor legi ale Justiției pe care Guvernul l-a aprobat miercuri „îndepărtează România de calea reformei în domeniul justiției și subjugă puterea judecătorească rețelei anireformiste create chiar în interiorul magistraturii”, transmit liderii USR.

„Proiectul noilor legi ale Justiției pe care Guvernul condus de plagiatorul Nicolae Ciucă l-a aprobat astăzi îndepărtează România de calea reformei în domeniul justiției și subjugă puterea judecătorească rețelei anireformiste create chiar în interiorul magistraturii. USR reamintește că, după măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele ar fi trebuit în primul rând corectate și modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR și ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023”, potrivit unui comunicat al USR.

Fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion arată că actualul ministru „a cedat în fața intereselor politice și ale aripii antireformiste din CSM”.

„Cătălin Predoiu, în calitatea sa de servitor al intereselor obscure ale Sistemului și politicienilor, a bătut palma cu pesediștii și cu gruparea nocivă din CSM pentru a se asigura de sprijinul acestora. Le-a dat tuturor ce au vrut. Părții din magistratură, care a luat poziție în anii trecuți împotriva derapajelor legislative și care dorește schimbări de substanță care să întărească eficiența și independența justiției, i-a întors spatele. La fel și forurilor europene care ne semnalează de ani de zile problemele grave din justiție (Comisiei Europene, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Grupul de State împotriva Corupției)“, spune Stelian Ion.

Potrivit sursei citate, noile legi ale justiției arată clar că „SIIJ nu dispare, ci doar se transformă”.

„Influența politică asupra numirii procurorilor de către președinte este păstrată intactă de noile legi, în ciuda recomandărilor GRECO și a MCV. Nu este clar ce se va întâmpla cu polițiștii de poliție judiciară, ideal fiind ca acești polițiști să treacă în subordinea directă a procurorilor. Inspecția Judiciară, care a făcut ravagii în ultima vreme printre magistrații critici cu modificările făcute în epoca Dragnea, își va continua nestingherită opera cu aceiași oameni recrutați de Netejoru. Rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat. În ce privește reforma CSM, dacă programul de guvernare votat la sfârșitul lui 2020 ar fi fost respectat, iar legile justiției ar fi fost votate în varianta pe care USR prin Stelian Ion a propus-o în martie 2021, nu ar mai fi fost posibile toate jocurile sulfuroase din CSM legate de prelungirea nelegală a mandatului președintelui și de alegerea noilor membri CSM”, se mai arată în comunicat.

Concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și la curțile de apel și tribunale, se menționează în comunicat, vor fi controlate de Secția pentru judecători a CSM, potrivit noilor legi.

„Este diminuat astfel rolul Institutul Național al Magistraturii și întărit rolul președintelui ÎCCJ în cadrul procedurilor de promovare. Pe viitor, vicepreședinții instanțelor nu vor mai fi numiți prin concurs, ci vor fi propuși de președinții instanțelor și numiți de secția pentru judecători a CSM. Se creează prin acest gen de reglementări un sistem piramidal de putere foarte nociv pentru independența justiției. Un sistem mult mai ușor de controlat și manevrat. Ne este pregătită o justiție ca o cazarmă militară de către premierul plagiator. De ce? Din cauza reintroducerii sancțiunii retrogradării, pe model militar, a afectării libertății de exprimare a magistraților prin menținerea obligației de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, dar și prin menținerea avizului conform al ministrului Apărării pentru magistrații militari. USR avertizează că nu există nicio șansă să se ridice MCV pe merit și nicidecum nu se <îndeplinește principalul obiectiv din cadrul MCV>, așa cum afirmă cinic Cătălin Predoiu”, se specifică în finalul comunicatului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.