„Prietenii Pinacotecii București“ luptă cu letargia PMB

Pinacoteca Municipiului București e departe de a-și deschide porțile către public. Și, cu toate că în 2019, după eforturi intense, proiectul și-a primit un sediu pe măsură, respectiv „Palatul Dacia”, lucrurile mai au până să intre pe un făgaș normal.
Astfel, chiar dacă au trecut doi ani de când s-a făcut dreptate, proiectul trenează. În speranța că lucrurile se vor mișca, s-a constituit Asociația „Prietenii Pinacotecii București“,  alianță al cărei scop este acela de a milita pentru ieșirea din letargie a unor decidenți care trebuie ajutați să înțeleagă faptul că la Pinacoteca București lucrările de restaurare trebuie să înceapă, că Pinacoteca trebuie susținută pentru a deveni realitate într-un spațiu achiziționat special pentru acest scop de Primăria Generală a Capitalei, respectiv Palatul Dacia-România.
Pentru a-și face și mai cunoscute planurile, membrii asociației au susținut o conferință de presă la care au participat dl Răzvan Theodorescu – președinte al APPB, academician, vicepreședinte al Academiei Române, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, dna Tomnița Michaela Florescu – arhitect, profesor universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“, dl Vasile Săvoiu, consilier de strategie în cadrul BNR și avocat Emanuel Cambosie, secretar general, împreună cu Dan Pîrvulescu, director adjunct Istorie-Patrimoniu – Muzeul Municipiului București.
A fost prezentat obiectivul principal al Asociației Prietenii Pinacotecii București (APPB): crearea unei alianțe solide în jurul proiectului de interes public „Pinacoteca Municipiului București”- centru cultural cu performanțe și standarde europene – și acordarea unei susțineri concretizată în atragerea și alocarea de resurse materiale, organizatorice și intelectuale pentru ca ea să devină realitate în cel mai scurt timp.
Ce ar trebui acum? În primul rând fonduri, fiindcă imobilul are nevoie de restaurare și de reorganizare pentru a găzdui opere de mare calibru.
Văd că nimeni nu se interesează“ spune Tomnița Michaela Florescu arătând clar cu degetul către Primăria Capitalei.  „Ar trebui repus pe tapet proiectul care bugetează această consolidare. În ultimul an de zile nu a fost așa simplu. Proiectantul nostru, domnul Andrițoiu, a depus la Min Culturii, pentru a intra în comisie, de un an de zile. Un an de zile s-a tot tergiversat. Deci, ce vedem noi? Toată lumea este îngriorată de patrimoniu, dar când este cineva care cere, care aduce un proiect, care încearcă să facă ceva, nimeni nu e interesat. Sunt în aceeași combinație și Ministerul Culturii, și Primăria, al cărui spațiu este. A cărei colecție este“.
Răzvan Theodorescu – președinte al APPB, academician, vicepreședinte al Academiei Române, a cerut ajutorul presei în lupta cu „cei care nu înțeleg, din motive de carență culturală, nu înțeleg importanța pinacotecii, importanța clădirii. Dorim o alianță cu mass-media, pentru că trebuie să o spunem, în materie culturală, Primăria doarme, se află într-o letargie totală. Nu se poate! Când ai un asemenea monument, o asemenea colecție, nu se poate. Trebuie să ajungă la urechile cam astupate ale primarului general punctul nostru de vedere“.
Alături de liderii APPB, dna dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă a MMB, a prezentat detalii despre actualul patrimoniu al Pinacotecii București și proiectul amenajării spațiului muzeal astfel încât să contribuie la păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului arheologic, arhitectural, istoric, etnologic și artistic al Municipiului București.

Pinacoteca metropolei București este o proiecție de viitor care urmează să aducă în fața publicului larg întregul fenomen plastic românesc, modern și contemporan1, așa cum au dorit și fondatorii acesteia. Prezentarea expozițională este proiectată să se deruleze în ordine cronologică, urmărind desfășurarea fenomenului artistic românesc, pornind de la sfârșitul secolului XVIII până în secolul XXI, nefiind ocolită nici prezentarea artei din perioada regimului comunist, exclusă de obicei din toate marile galerii românești actuale. O altă noutate a acestui concept este faptul că în selecția finală vor fi incluse un număr important de femei-artist, a căror activitate va fi corespunzător ilustrată prin operele de artă realizate de acestea dar și prin texte explicative referitoare la activitatea lor. Scenografia și prezentarea operelor de artă expuse se va face după cele mai moderne scheme de expunere și pornind de la modelele oferite de marile galerii de artă europene și americane: Leopold Museum – Viena, Prado – Madrid, MOMA – New York, Metropolitan Museum of Art – New York“.

1 Conceptul general al noii Pinacoteci a fost elaborat în perioada noiembrie 2018 – mai 2019.

Și dl Vasile Săvoiu, consilier de strategie al BNR, crede că o rezolvare a problemei ar trebui să vină tot de la primarul general, Nicușor Dan:

Inițiativa e la proprietar. La Nicușor Dan. Dacă Nicușor Dan ascultă de această asociație care nu are decât miza de a vedea proiectul până la capăt, ar putea iscăli măcar trei hârtii și merge în cinci audiențe, făcând ce poate, dacă zice că nu are bani. Bani ar trebui să aibă, măcar pentru conservarea clădirii; deci, după lege, el trebuie să o conserve, că e a lui. Altfel, nu înțeleg ce dorește de la ea. Degeaba o dai în administrarea muzeului, dacă nu-i dai bani la buget pentru asta. (…) Primăria trebuie să-și facă măcar minimal treaba ei. “

„Va fi un efort substanțial și care va cere timp și perseverență“, crede și dr. Adrian Majuru, directorul MMB. „Dinamica unui asemenea proiect va însemna cinci ani“, mai spune Adrian Majuru care adaugă: „Va fi un spațiu unde educația va deschide culoare noi. Pentru că muzeul este educație, în primul rând“.   
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

7 Comentarii

  1. cu sinistrele mumii la prezidiu nu se ajunge nicaierea
    daca nu le bagati in vitrine!

  2. trebuia sa-i traduca cineva lui mucusor ce inseamna cuvantul asta!!!..omul credea ca e o expozitie de pini!!..

  3. Asta mai lipsea, pinacoteca cu mazgaleli pe pereti, in rest aveam de toate !Totusi e bine ca nu l-au dat unui muzeu strain de Romania,cum isi doreau firea si dancila!

  4. @maxor. Mumia este la primarie.
    @Sentiment….Tu nu ai coborât încă din copaci.

  5. Niste inutili, niste gargaragii, parazitii societatii comuniste, atunci primeau si case ca erau scriitori,pictori,sculptori si mai stiu e ce betivi,etc azi nu isi vand un tablou daca nu falsifica materialele ca Bolborea Chiar, unde e eroul Bolborea?
    La munca parazitilor, la maturi !Faceti bec in jurul BNR..

  6. “o proiecție de viitor care urmează să aducă în fața publicului larg întregul fenomen plastic românesc, modern și contemporan”. Greu pentru nivelul de cultură a persoanelor în floarea vârstei un asemenea proiect. Și și mai greu pentru un primar dintr-un partid cu nume de îndemn pentru alții Salvați România, când România trebuie salvată chiar de ei, din pacate necunoscători ai istoriei țării noastre și a valorilor care definesc și determină românismul. Problema la ordinea zilei pentru următorii ani în România prin trâmbițatul Prograde Reziliență, adică de rezistență a națiunii române la șocurile cauzate de loviturile din interior și exterior, este refacerea conacelor foștilor grofi și a fostelor “grofoaie” toate private din Ardeal. Vechiului Regat îi sunt alocate partea de firimituri din alocare. Palatul Dacia proprietatea Primăriei Capitalei nu poate primi bani de la programul de Reziliență find nu-i așa proprietate privată. Pentru Palatul din Bonțida proprietate privată a urmașelor familiei Bánffy va primi din Programul de Reziliență bani cât îi trebuie. Nu se organizează la el promovarea valorilor românești prin festivalul Electric Castle? NU? Ghinion!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.