PSD, UNPR, ALDE şi UDMR şi-au votat pensiile speciale

Parlamentarii care au format majoritatea pe perioada cabinetului Ponta au respins marţi două cereri de reexaminare ale preşedintelui Iohannis, legate de o serie de modificăei aduse statutului senatorilor şi deputaţilor.

Update: PNL atacă pensiile speciale la CCR

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu a anunţat, oficial, că liberalii vor contesta noile modificări aduse statulului la Curtea Constitutţională. „Am luat decizia să contestam la CCR, astfel încât Curtea să ne spună – formula aceasta este acoperitoare pentru Constituţie sau nu. Eu sunt convins că ne va da dreptate CCR, că este interpretabilă această formulă şi că trebuie modificată”, a precizat liderul liberal.

Pensiile speciale votate în varianta originală

Senatorii şi deputaţii PSD, UNPR, ALDE şi UDMR au adoptat marţi o modificare la legea statului, concret cea referitoare la pensiile speciale. În fapt, sentorii celor patru grupări politice au respins cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis legată de aceste pensii speciale. În plenul comun al Parlamentului votarea respingerii s-a lăsat cu scandal. Senatorii şi deputaţii PNL au solicitat să nu se voteze varianta respinsă, ci să se admită cererea de reexaminare. În urma refuzului majorităţii PSD, UNPR, ALDE şi UDMR, toţi senatorii şi deputaţii PNL au părăsit sala în semn de protest. „Şi dacă am fi rămas şi am fi votat împotrivă, rezutatul era acelaşi, pentru că eram în minoritate. Am părăsit plenul comun, pentru că nu am vrut să fim asociaţi cu această modificare a statutului. O să iasă scandal, dar românii vor vedea cine votează pentru avantaje proprii. Au ocazia la anul să-i sancţioneze pe cei care pe cei în cauză”, a declarat după plen, viceliderul deputaţilor PNL, Tinel Gheorghe. Conform modificării la statut, un parlamentar cu un mandat ar urma să primeasca îndemnizaţie specială de 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câstiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei. De menţionat că luni, mai mulţi parlamentari din PSD susţineau că sunt zvonuri, informaţiile legate de intrarea în lucru la comisia pentru a statut a modificărilor la lege şi cele referitoare la respingerea reexaminării. În mod normal, acum Klaus Iohannis este obligat să promulge legea aşa cum a ieşit marţi din Parlament. Este însă posibil să fie contestată la Curtea Constituţională, din cauză că preşedintele de şedinţă, Valeriu Zgonea a utilizat o serie de proceduri care depăşesc graniţa regulamentelor parlamentare.

De ce a cerut preşedintele Iohannis reexaminare

Pe 10 iulie a.c., preşedintele României a trimis Parlamentului înapoi, pentru a fi reexaminată Legea de modificare şi completare a Statului senatorilor şi deputaţilor, referitoare la instituirea îndemnizaţiilor speciale de limită de vârstă pentru parlamentari şi foşti parlamentari. Necesitatea reexaminării este motivată, pe de o parte, de caracterul excesiv și arbitrar al noii indemnizații de care ar urma să beneficieze deputații și senatorii, iar pe de altă parte, de faptul că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârșit fapte de corupție potrivit vechiului Cod penal, precum și celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate. Similitudinea între parlamentari și magistrați, invocată de legiuitor, este forțată, întrucât aceștia din urmă constituie un corp de profesioniști, iar drepturile lor speciale decurg din contributivitatea pe parcursul întregii cariere. Această rațiune nu poate subzista în cazul parlamentarilor care, în virtutea mandatului reprezentativ, au o relație cu alegătorii pe care, în mod liber și acceptând rigorile demnității publice, aleg să îi reprezinte. Totodată, indemnizația pentru limită de vârstă care se acordă deputaților și senatorilor este de natură a crea confuzii cu privire la natura juridică a acestui drept. Dreptul introdus prin legea transmisă la promulgare nu are însă ca temei, nici măcar în parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legătură cu contribuția la sistemul de asigurări sociale. În plus, pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă urmează a se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. În lipsa precizării caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat, se poate deduce că legiuitorul recompensează activitatea sporadică, inclusiv desfăşurarea acesteia în mandate diferite, cu singura condiţie a însumării a 6 luni, fie chiar şi neconsecutive. În raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilită de art. 63 alin. (1) din Constituţie, termenul de 6 luni apare ca derizoriu și în contradicție cu jurisprudența Curții Constituţionale.

S-a respins şi reexaminarea „forfetarei” pentru deplasări în teritoriu

Şi o a doua cerere de reexaminare a preşedintelui României a fost respinsă. Este vorba tot de o modificare a statutului, care prevede acordarea sumei forfetare de 1.400 de lei pe lună pentru acoperirea cheltuielilor de transport în teritoriu. Şi în acest caz, respingerea reexaminării a trecut doar cu voturile PSD şi ale aliaţilor lor, în timp ce liberalii, care s-au opus prevederilor noi, nu au votat, fiind ieşiţi din plenul comun. Doar o singură concesie au făcut parlamentarii PSD, UNPR, ALDE şi UDMR: au scos din text opţiunea senatorilor şi deputaţilor de a beneficia de autoturism în teritoriu.

Ce a cerut preşedintele Iohannis

Pe 23 octombrie, şeful statului a retrimis Parlamentului, în vederea reexaminării Legea de modificare a art.45 din Legea 96/2006 privind Statutul senatorilor şi deputaţilor. În document se arăta: „Legea pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în forma transmisă la promulgare, abrogă alin. (2) al art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care prevede că „Deputaţii şi senatorii pot beneficia de autoturism pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului”. Totodată, actul normativ trimis spre promulgare modifică alin. (3) al art. 45 astfel: „Deputații și senatorii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a birourilor permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, care reprezintă document justificativ”.

Menționăm că fundamentarea instituirii acestei noi reglementări nu rezultă din niciun document asociat acestei legi (expunere de motive, avizul Consiliului Legislativ, raportul comisiei sesizate în fond, dezbateri parlamentare), iar între forma depusă de inițiator și forma legii transmise la promulgare nu este vreun element comun care să permită identificarea voinței reale a legiuitorului și a scopului pe termen lung urmărit de acesta. Din această perspectivă, considerăm că modificarea propusă, referitoare la asigurarea dreptului la transport în teritoriu al parlamentarului, nu asigură transparența și predictibilitatea normei instituite, prin conținutul său aceasta putând conduce la cheltuieli bugetare excesive, cheltuieli ce pe termen lung nu reprezintă o investiție rațională. Subliniem faptul că drepturile materiale de care beneficiază deputații și senatorii sunt instituite în scopul exercitării mandatului acestora, însă la stabilirea cuantumului lor trebuie să fie avute în vedere criterii clare, precise, obiectiv realizabile. (…) Instituirea exclusivă a unei sume forfetare în locul dreptului parlamentarilor de a opta între un autoturism sau o sumă de bani pentru desfășurarea activităților legate de exercitarea mandatului are drept consecință directă cheltuirea irațională a banului public. (…) În ceea ce priveşte modalitatea de justificare a sumei forfetare acordate pentru cheltuielile de transport din circumscripție, considerăm că simpla declarație pe propria răspundere nu permite un real control asupra cheltuirii resurselor publice, motiv pentru care se impune o reexaminare a dispozițiilor art. 45 alin. (3) și din această perspectivă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.