Rezervele Statului, megacontract pentru depozitarea a 600.000 t grâu

Administratia Nationala Rezervele Statului a scos la licitatie , în SICAP (Registrul Electronic al Achizitiilor Publice), un contract de 320 de milioane lei pentru depozitarea a 570.000 de tone de grau romanesc calitatea 1.
Pe 120 luni (10 ani) se intinde contractul, care este impartit in 52 de loturi egale, a 11.000 de tone fiecare, pe toata suprafata tarii unde exista silozuri. Participantii la licitatie pot depune oferta pentru 1 lot, mai multe sau pentru toate 52 de loturi, daca fac dovada ca dispun capacitatea necesara de insilozare.
Ofertele vor fi deschise în 8 februarie 2021, 80% din punctajul acordat va fi la pret, 10% se acorda pentru o capacitate cat mai mare de extractie solicitata din siloz si inca 10% pentru cantare electronice care sa masoare mase de peste 60 de tone odata.
Romania are un necesar de grau destinat consumului uman de circa 2,2 milioane de tone anual, adica aceasta categorie pentru care Rezervele Statului face acum licitatie. Alte 1,5 milioane tone reprezinta necesar furajabil, de deminte sau pentru productia de alcool.
Tara noastra are o capacitate de stocare cerealiera in depozite de circa 26 de milioane de tone. Nu toata aceasta capacitate este insa operationala, avand in vedere ca multe dintre silozuri sunt mostenite dintr-o alta epoca si sunt deteriorate. Cei mai mari jucatori din piata sunt marii traderi internationali, in frunte cu Ameropa(577.000 de tone), Cofco, Cargill sau ADM Trading. De departe, cel mai mare jucator este  grupul elvetian Ameropa.

Ameropa a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi încă de la început s-a făcut remarcat prin investiţii în insfrastructura de depozitare a cerealelor, anul trecut ajungând să deţină 2,2% din din capacitatea de depozitare a cerealelor la nivel naţional, care a fost de 26,3 milioane de tone. Elveţienii deţin în prezent 17 capacităţi de stocare, silozuri sau baze, dintre care 11 se află în judeţul Constanţa, în apropiere de portul maritim.
Compania are silozuri de mare capacitate în judeţul sudic, de 60-80.000 de tone. Constanţa este al doilea cel mai mare judeţ din ţară din punctul de vedere al capacităţii de stocare a cerealelor, vecinătatea cu Marea Neagră fiind motivul principal pentru care traderii au investit in magazii în această regiune. Elvetienii, cu o prezenţă în 30 de ţări, mai deţin in România şi Combinatul de Îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din portul Constanţa.
Chinezii de la Cofco, desi fac cele mai mari afaceri din Romania in domeniul comertului cu cereale, nu au o capacitate prea mare de stocare.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Mihai Soare 1085 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Contract cu dedicatie, facut ptr niste smecheri, in conditiile in care masa maxima autorizata legala pe drumurile din Romania este 40 de tone, iar cele mai multe baza/silozuri au cantar cu MMA 60 tone, sa se caute bazele care au cantar de 80 de tone si o sa se vada „castigatorii”… datorita secetei agricultorii au silozurile goale, le-ar prinde bine niste bani veniti din acest serviciu, dar vor fi favorizati alti baieti destepti.

  2. Vrem sa stim cate tone pot fi depozitate de firme romanesti.
    Sa ne explice si noua Hadrian Nastase si Muiorel Monta de ce elvetienii si chinezii detin cea mai mare parte de stocare.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.