Ziua internaţională a iei româneşti la Split

Un eveniment de promovare a cooperării culturale şi economice dintre România şi Republica Croaţia a avut loc joi, la Split, în celebra Vilă Dalmatia, sub genericul „Ziua internaţională a Iei româneşti la Split”, anunță Agerpres.

În intervenţia sa ambasadorul României în Republica Croaţia, Constantin-Mihail Grigorie, a prezentat semnificaţia Zilei internaţionale a Iei celebrată în România şi de comunităţile româneşti din întreaga lume la 24 iunie, evidenţiind importanţa iei şi valoarea sa simbolică pentru portul şi tradiţiile ancestrale ale poporului român.

Prezentă la eveniment, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a vorbit despre semnificaţia Zilei Iei.

”Proiecte precum POVEŞTI CU IE, Ziua Iei, tradiţie etnografică, ambasadorul ROMANIA, IA – IERI ŞI AZI, au adus în atenţia cititorilor tot ceea ce înseamnă patrimoniu, dar şi moştenire care trebuie dusă mai departe în acelaşi timp. Am adunat poveşti emoţionante despre IE din toată România, dar şi poveşti despre cum întreaga lume a cunoscut, a valorificat şi a purtat frumosul port românesc”, a spus Claudia Nicolae, amintind că, începând cu anul 2015, AGERPRES a realizat proiecte editoriale care au avut ca scop principal promovarea bluzei tradiţionale româneşti.

În cadrul manifestării, la care au participat numeroşi membri ai comunităţii româneşti din Croaţia, a fost organizată o paradă a Iei Româneşti, participanţii admirând mai multe modele ale celui mai reprezentativ articol vestimentar al costumului tradiţional românesc.

În aceeaşi zi, la Palatul Academiei de Ştiinţe şi Arte din Split a fost vernisată expoziţia de fotografii „Istroromânii”, organizată de Ambasada României în Republica Croaţia, Consulatul Onorific al României la Split şi Asociaţia Românilor din Republica Croaţia.

Expoziţia a mai fost vernisată şi în alte locuri din Croaţia – la Galeriile Klovicevi Dvori din Zagreb, la 1 decembrie 2021, şi la Galeriile Principij din Rijeka, la 12 aprilie 2022.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

5 Comentarii

  1. Minunată a fost promovarea, singura care a lipsit a fost iia românească. Fata din piză e în costum unguresc sau ucrainean, românesc nici într-un caz. Domnul Constantin-Mihail Grigorie a evidenţiat importanţa iei şi valoarea sa simbolică pentru portul şi tradiţiile ancestrale ale poporului român exemplificând cu trafiția altora. Unde îi găsește ministerul de Externe? Sau cum e Aurescu așa și Grigorie

  2. Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.
    Ia apare in tabloul „România revoluționară”, pictură de Constantin Daniel Rosenthal din 1850 (modelul este Maria Rosetti)
    În comunitățile românești din întreaga lume, ziua universală a iei este sărbătorită la data de 24 iunie (la Sânziene sau Drăgaica).
    Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua nasterii Sf. Ioan Botezătorul – 24 iunie. Corespunde celebrării solstițiului de vara la populatiile antice pagane europeene, de la cei latini la geto-daci si la cele nordice (suedezi, norvegieni, danezi, anglo-saxoni, slavi). Sarbatoarea dateaza probabil de la civilizațiile neolitice (vezi celebrării solstițiului de iarna și de vara de la Stonehenge/3000 BC).

  3. I unele zone din Ardeal de Sânziene se impleteau cununi din florile cu același nume, pentru fiecare membru al familiei, care se aruncate pe acoperișul casei de către aceștia. Exista superstiția ca în cazul în care cununa aruncata nu rămânea pe acoperiș, cel care a aruncat-o fie se va îmbolnăvit, fie va deceda pana la Sanzaienele viitoare.

  4. Puneți, bă, doi de „i” la început, că altfel citiți cuvîntu’ altfel! Nu vă mai luați dupe miticii cAcademici care a’ schimbatără grafia, că ăia e niște DOBITOCI!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.