Sărbătorim 15 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcția României europene de astăzi.

Aderarea la UE ne-a ancorat în spațiul european de democrație şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetățeni în mod asumat și fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opțiune de prosperitate, stabilitate și dezvoltare pe termen lung a României.

Beneficiile aduse cetățenilor și societății noastre sunt concrete și înseamnă îmbunătățirea vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre piața internă, protecția mediului, digitalizare, libera circulație și oportunitățile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanțarea dezvoltării și a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educația.

România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea și întărirea Uniunii Europene. Acțiunea comună în baza principiului solidarității, accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertății, democrației, egalității și statului de drept, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice, digitalizare și reziliență reprezintă obiective esențiale pe care România și le-a asumat și pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii și în relația cu ceilalți parteneri.

Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarității, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităților române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe și echipamente medicale, atunci când situația epidemiologică din țările respective a fost deosebit de dificilă.

Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificației aderării la Uniunea Europeană și a câștigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetățenii români, și oportunitatea unei proiecții asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generațiile viitoare.

Declarația adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunțat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest și de la nord la sud, bazată pe soluții comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viață, a democrației şi a statului de drept.

„Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, am afirmat la unison toți liderii europeni în Declarația de la Sibiu.

Mesajele transmise prin Declarația adoptată atunci își dovedesc o dată în plus validitatea, în condițiile în care acționăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecțiile învățate din recenta criză sanitară.

Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte și să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea și schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetățenilor săi siguranță, bunăstare și stabilitate. În această perioadă în care cetățenii europeni sunt invitați să se pronunțe asupra priorităților europene, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, este important ca dorințele și ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor așteptări.

Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa și despre importanța și beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conștientizăm că apartenența României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construiește prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalți, dorința fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare, spune Iohannis.

Un mesaj a transmis și premierul Nicoale Ciucă.

Marcăm astăzi 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, țara noastră a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat și continuă să asigure stabilitatea și prosperitatea continentului nostru.  Intrarea în Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice și diplomaților români, sub auspiciile garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume, prin încrederea câștigată în teatrele de operații de militarii români, care s-au dovedit parteneri loiali și bine pregătiți ai aliaților occidentali.
Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor români pentru Uniune, cât și de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenență la Uniune.  Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei).
Expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii românești, despre participarea în proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat în țară. Și continuă să vină, contribuind la investiții care cresc nivelul calității vieții și aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin cadrul financiar multi-anual.
Dar poate cel mai important câștig a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii. Milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor românești sunt în state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene.
Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus.
Toate acestea au permis integrarea României în UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanțate cu fonduri europene, a căror absorbție trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică și socială, susținând reforme dificil de realizat doar prin propriile forțe. Obiectivele ambițioase ale Uniunii în diverse domenii acționează ca un stimul important în orientarea și avansarea măsurilor de la nivel național.
România europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decât oricând în istoria sa, aflându-se în mod constant în topul economiilor cu cea mai rapidă creștere economică din UE. Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, va permite susținerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toți românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României, dacă doresc o educație adaptată exigențelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate.
Cum solidaritatea și unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, România rămâne ferm angajată în susținerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru România, apartenența la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică și socială pentru cetățenii români și pentru societatea românească. De asemenea, acțiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii și pentru principiile și valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european în general.
Integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la Spațiul Schengen și intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată și digitalizare.
Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană, se arată în mesajul lui Ciucă.