news.ro

Interzicerea cumulării pensiei cu salariul de mai multe categorii de speciali este frânată la nivelul Guvernului. Ilie Bolojan a cerut deblocarea ei, însă unii miniștri ignoră solicitarea.

Nicușor Dan pare nehotărât în confruntarea din ce în ce mai evidentă dintre SUA lui Trump și UE. Anumite gesturi îi trădează preferințele.

165.000 de români câștigă peste 3.000 de euro net în mână, în timp ce 2,6 milioane de români au un salariu mai mic de 3.000 de lei.

Mișcarea PSD nu e doar o demonstrație nouă că vrea USR-ul plecat din Cabinetul Bolojan, ci are mize pe termen mediu și lung, pentru o guvernare în care nu există opreliști.

„Situația este dezastruoasă la combinat, în ceea ce privește îndeosebi angajații. (…) Nu avem niciun venit de atâtea luni de zile, prețurile la utilități au explodat, iarna este destul de grea… vă dați seama cu ce dificultăți se confruntă siderurgiștii la momentul acesta.”

Dan Dungaciu spune că traducerea expresiei faimoase „Make America Great Again” în limba română este „Să facem România măreață din nou!”. De aceea, AUR nu a votat pentru solicitarea Statelor Unite.

Colaborarea PSD cu ministrul Alexandru Nazare este tot mai dificilă, fiind tensiuni legate nu doar de buget, ci și de proiecte importante blocate la nivelul ministerului pe care îl conduce.

Doar un singur contract de publicitate a costat compania publică de apă din Prahova peste 30.000 de euro fără TVA.

Ședința Comisiei de politică externă în care Oana Țoiu dădea explicații în fața parlamentarilor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și a repatrierii românilor surprinși de război s-a transformat într-o răfuială între PSD și șeful comisiei de la UDMR, Hajdu Gabor.

Câți s-au uitat la ce termen generos de gândire are Nicușor Dan pentru a semna decretele de numire pentru șefii parchetelor? Chiar mai mult decât cele 45 de minute de gândire despre care a mărturisit că avea nevoie înainte să aștearnă răspunsurile pe foaia de examen.

Sporul anticorupție este prevăzut pentru personalul care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției.

Zelenski ajunge în România într-un moment de răscruce pentru Ucraina.

Partidele vor primi 209 milioane de lei în 2026, cea mai mică sumă din 2019 încoace. Chiar și așa, finanțarea este de 26 de ori mai mare decât în 2008, primul an în care a fost aplicată legea finanțării partidelor politice. Cotidianul vă arată pas cu pas cum a crescut spectaculos suma alocată politicienilor de-a lungul anilor și ce artificiu legal a dus la explozia subvenției.

Șase locuri vacante și 19 candidați. Partidele negociază până pe ultima sută de metri modul de împărțire a locurilor pentru o funcție remunerată cu 16.640 de lei (sumă brută).

Partidele politice vor simți și ele austeritatea, la peste o jumătate de an de când tăierile și disponibilizările i-au afectat cel mai mult pe cetățenii de rând. Subvenția va fi mai mică. Totuși, le vor rămâne sume consistente pentru propagandă, componenta cea mai costisitoare din bugetul lor.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a declarat, în interviul pentru Cotidianul, că România a ratat o șansă unică de a se poziționa alături de marile puteri europene pe tema umbrelei nucleare, de teama nejustificată de a nu-i supăra pe americani. Ștefan Popescu spune că Polonia, care e chiar mai apropiată de SUA, a sesizat momentul, a spus „da” umbrelei nucleare franceze și s-a poziționat ca lider pe Flancul Estic. Analistul critică declarațiile ministrului Apărării, afirmații despre care spune că arată o Românie lipsită de strategie și viziune.

USR și-a schimbat statutul la Congresul de la Sibiu.

Coincidență sau nu, principalele figuri ale puterii din România au legături cu domeniul matematicii. Acum, cu noua numire în fruntea Educației, acest „clan al matematicienilor” de la putere se mărește.

Conform negocierilor din coaliția de guvernare funcția revine unei persoane care e susținută de USR.

Varianta la care a rămas premierul este un rector al unei universități importante din țară. Liberalii au dat un vot în unanimitate pentru a ocupa portofoliul de la Educație. Propunerea va fi trimisă mâine dimineață președintelui, conform unor surse.

În momentul de față, este practic imposibil să concepem că Iranul ar avea capabilități să lovească Europa. Dar nu este exclus, deci nu este zero această probabilitate, spune Hari Bucur Marcu, într-un interviu pentru Cotidianul.