Avem o reacție la analiza Heritage Foundation. Prea puțin și prea nestructurat. Este vorba de o simplă postare pe contul de X a lui Marius Lazurca: „Efortul coordonat și constant al instituțiilor, sub coordonarea președintelui Nicușor Dan, produce rezultatele scontate”, unde l-a tăguit pe Elbridge Colby subsecretarul pentru politici din cadrul Pentagonului, cel care coordonează elaborarea NATO 3.0, adică modul în care va arăta prezența soldaților americani în Europa!
Teren neutru
Recrearea încrederii nu poate fi proiectul unui singur guvern. Statul trebuie să livreze. Politicienii trebuie să reducă demonizarea adversarului. Business-ul trebuie să investească și în societatea care îi permite să prospere. Școala trebuie să redea credibilitate mobilității sociale. Presa trebuie să investigheze fără să transforme catastrofa într-o stare permanentă. Iar elitele trebuie să înțeleagă diferența dintre critică și cultivarea sistematică a disperării.
PNRR, programul care trebuia să aducă României peste 20 de miliarde de euro din fondurile europene disponibile după renegociere, s-a încheiat cu câteva inaugurări „la mustață”.
Europa, iată cine era dușmanul Rusiei, spune Tass cu referire la Al Doilea Război Mondial. Știți cum s-a numit acel război potrivit Tass?
Războiul sfânt!
Da, Uniunea Sovietică, stat cu o conducere atee, ducea un război sfânt. Împotriva cui? Păi, spune Tass, împotriva Europei, împotriva Coaliției de Voință.
Asta nu înseamnă însă că, data viitoare, vom fi la fel de norocoși! Și nici că suntem mai bine pregătiți, dat fiind faptul că drona a fost văzută venind de radarele din Republica Moldova și România, s-a plimbat pe cerul nostru nestingherită dar a „ales” să se prăbușească în Republica Moldova!
„Somnul educației naște monștri”
Călin Georgescu și-a profilat acțiunea de “guru” politic și cu ajutorul Bisericii.
Pe hârtie, România pregătește o creștere a capacităților de stocare.
Nu cumva suntem într-o cursă contracronometru pentru a convinge SUA cât de important este să nu mai reducă din numărul soldaților din România? Întrebarea legitimă este de ce nu ar face SUA acest lucru? De dragul României? De dragul NATO? Din interes propriu?
Stagflația are o proprietate neplăcută: nu se termină de la sine. Recesiunea are un fund de sac și un rebound. Stagflația poate dura ani, iar fiecare an în care nu se face nimic o face mai greu de ieșit.
Formula „sănătos” ar putea califica o măsură, adică ceva ce se dozează, dar cum naționalismul nu este o măsură, ci un criteriu, un criteriu nu se aplică niciodată pe jumătate.
Despre Ivan Patzaichin se poate scrie ușor în cifre: cinci participări la Jocurile Olimpice, șapte medalii olimpice, dintre care patru de aur, și o carieră care l-a așezat între cei mai mari sportivi pe care i-a avut România.
Când scriu aceste rânduri, nu știu dacă Ambasadorul Federației Ruse la București chiar a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României sau este doar o idee a unei doamne pe care o cheamă Oana Țoiu, postată ieri pe contul său de X și despre care am aflat din presă. Pentru că pe site-ul MAE român nu am găsit nicio referire la acest subiect. Stau și mă întreb, oare unde se anunță deciziile de politică externă ale României.
Mișcarea suveranistă din România pare, privită din sondaje, mult mai simplă decât este în realitate. AUR domină autoritar această zonă electorală, SOS mai apare pe radar, iar restul formațiunilor sunt invizibile. Dacă intri însă în măruntaiele mișcării, lucrurile se complică.
Timișoara nu mai este doar o miză locală. Eventuala vacantare a fotoliului de primar pune la treabă toți actorii politici mari. Lupta pentru una din cele mai vizibile poziții din administrația locală creează realități noi: testează vechi alianțe, probează parteneriate politice viitoare și verifică reziliența partidelor aflate la jumătatea unui ciclu electoral. Va fi primul mare […]
Potrivit datelor ANRE, consumul intern net ar urma să treacă de la nivelurile din jurul a 51-53 TWh din anii recenti către 56-58 TWh în 2028 și 61-63 TWh în 2033, pe un scenariu de referință legat de evoluția economică.
Nu văd nicio utilitate să ne blocăm în dispute dacă situația poate fi numită sau nu „criză”. Pentru pacient, așa cum este un pacient cronic, diferența dintre o criză națională și o sincopă punctuală este strict administrativă.
Cum arată România rezilientă? Astăzi începem să ne facem o idee despre ce a însemnat Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru țara noastră. Este 31 august 2026, adică ultima zi în care țara noastră mai poate cheltui banii alocați de Comisia Europeană! Oficial vorbind, deja Camera Deputaților (care este for decizional) a adoptat […]
”Este regretabil că Parchetele nu au elucidat pana in momentul asta, și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”.
România are nevoie de mai mult patriotism. Dar nu de orice fel de patriotism. Nu avem nevoie de patriotismul frustrării, care ne explică permanent cine ne-a făcut rău. Nu avem nevoie de patriotismul complexelor, în care oscilăm între a fi cei mai grozavi din lume și victimele tuturor. Și cu atât mai puțin avem nevoie de naționalismul gălăgios, care confundă iubirea de țară cu ostilitatea față de străini.
În ultimele decenii oamenii de știință au încercat să optimizeze tot: de la mașini de spălat vase, aspiratoare care își fac treaba singure, televizoare inteligente până la roboți și inteligență artificială, dar cu toate acestea testarea pe animale încă se mai practică și estimările ne arată că mor în jur de 100 de milioane de […]
„Ce deosebește partidele antisistem de la noi nu e respingerea Sistemului, comună tuturor, ci direcția criticii”, scrie politologul Cristian Pîrvulescu într-un editorial pentru publicul Cotidianul.
Parafrazând un celebru film, Ilie Bolojan își schimbă garda în partid. În câteva sectoare PNL din București au apărut oameni noi, cea mai sonoră dintre numiri este cea a jurnalistei Sanda Nicola, la șefia PNL Sector 2. Dar dincolo de nume, mișcarea spune ceva despre strategia președintelui PNL: Bolojan încearcă să aducă o garnitură nouă […]
România ultimilor doi ani seamănă cu o țară ținută în terapie de șoc permanentă. Nu apucăm să înțelegem o criză, că începe alta. Șocuri politice, geopolitice, geoeconomice. Deficit, taxe, inflație, reforme, tăieri. Totul e urgent. Totul e excepțional. Totul trebuia făcut ieri. Și atunci se instalează un sentiment tot mai răspândit: suntem călcați. Unii pe […]
Pentru publicul intern din România, avem o recunoaștere din SUA a faptului că NATO, UE și SUA susțin că intensificarea utilizării de către Rusia a unor acțiuni de război hibrid urmărește subminarea unității transatlantice.
„Bulgaru” a provocat un carnagiu deschizând focul cu arma automată asupra unui grup de studenţi şi tineri care se manifestau anticomunist pe 8 noiembrie 1945.
