De ce Transgaz nu primește finanțare de la CE pentru extinderea rețelei de conducte

Șapte proiecte noi de gazoducte românești depuse pentru finanțare la Bruxelles sunt încă fără alocare europeană, a anunțat directorul Transgaz, Ion Sterian, în cadrul Romania International Gas Conference (RIGC) 2023. Dacă situația lor nu se va schimba, Transgaz le va face oricum, dar se va adresa pentru bani la bănci. Finanțarea din fonduri europene este preferabilă pentru că are o componentă de nerambursabilitate.

N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune”, a spus șeful Transgaz, la Romania International Gas Conference (RIGC) 2023. Sterian precizează că este vorba de 500 de milioane de euro în noi gazoducte.

Compania anunțase încă din luna august că depune pentru finanțare din Fondul de Modernizare șapte proiect de conducte de gaze, în valoare de 554 de milioane de euro, anume:

–          Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia

–          Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);

–          Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;

–          Conductă de transport gaze naturale Mihai Bravu – Siliștea

–          Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;

–          Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor;

–          Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.
În marja evenimentul oficialul Transgaz a mai anunțat că lucrările la Tuzla-Podișor, gazoductul care va face intrarea în SNT a gazelor ce vor fi extrase din Marea Neagră, vor fi finalizate în 2025, cu doi ani mai devreme de momentul anunțat de Petrom – Romgaz pentru producția primelor cantități de gaze din mare.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Mihai Soare 1084 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Hidrogen la Ișalnița, e foarte bun, iar înainte a fost:
    (citat) La 1 septembrie 1969 este inaugurat la Isalnita, pe teritoriul comunei doljene Almaj, cel mai mare complex de sere din lume. Infiintat ca Intreprinderea Agricola de Stat Sere Isalnita, devenind apoi Intreprinderea Sere Isalnita, complexul era compus din 200 ha sere sub sticla, sub aceiasi administrare.
    Ratiunea unor sere atat de intinse tinea de vecinatatea cu Termocentrala de la Isalnita, care putea livra acentul termic necesar pentru incalzirea acestora, de folosirea pentru irigat a apei de Jiu, fara a neglija traditia locala pentru legumicultura. (gata)
    Oriucm termocentralele pierd acea căldură prin turnurile de răcire.
    (citat) Productia anuala depasea 30.000 de tone de legume, mai mult de 25.000 de tone mergand la export, ceea ce insemna o valoare a productiei livrate peste hotare de 12-15 milioane de dolari anual.(gata)
    Desigur la valoarea de azi a dolarulu, ajustat cu inflația, ar fi 104-130 milioane de dolari. Păcat că exportau dar, la acea vreme, românii încă mâncau sănătos, cultivau grădina, puneau murături pe iarnă, nu jinduiau la legume fără gust, pline de chimicale, din Spania sau Maroc.

  2. Par a fi doua variante: ori sunt prea multi pentru parandarat, ori, din cauză că nimic din transportul prin aceasta conducta nu rămâne în Romania golită de orice

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.