După ce directorul ENGIE, unul dintre cei doi mari distribuitori de gaze din țară, a afirmat că trebuie mai multă atenție cu programul guvernamental care presupune extinderea rețelei de gaze către cât mai multe gospodării, în sensul că ar trebui făcut numai în condiții de profit, acum, directorul patronatului companiilor de utilități spune cam același lucru.
Intenţia autorităţilor de a extinde reţeaua de gaze a ţării ignoră principiul eficienţei economice, iar consumatorii vor fi cei care vor suportă, în facturi, aceste costuri, a declarat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Vlăsceanu a arătat că, deşi politicienii spun că doar 30% dintre români sunt racordaţi la reţeaua de gaze, în realitate gradul de conectare a populaţiei este de 50%, întrucât în multe oraşe, inclusiv în Bucureşti, alimentarea cu gaze nu se face prin contracte individuale cu cetăţenii, ci prin asociaţii de bloc. „În ţară nu există contorizare individuală, din acest motiv procentul este undeva spre 50%, dar hai să zicem că vrem să ajungem la 90%.
E lăudabilă iniţiativa. Dar legea a eliminat, contrar prevederilor europene, principiul eficienţei economice. Faci aceste lucrări, dar trebuie să existe şi o justificare economică a acestor proiecte. Altfel, deşi legea spune că aceste investiţii se recuperează prin tarife, aceste tarife vor fi suportate de cetăţenii din zona de concesiune”, a spus oficialul ACUE. Vlăsceanu a subliniat că, în acest caz, un număr limitat de consumatori vor trebui să suporte aceste tarife, ceea ce va genera probleme inclusiv pentru Autoritatea de Reglementare. „Deci vorbim de zona restrânse de concesiune unde cetăţenii vor trebui să suporte aceste tarife. Aici intervin probleme precum pe ce perioadă. Pentru a fi suportabile, se vor duce pe zeci de ani, ceea ce va genera dificultăţi operatorilor de distribuţie, mai ales în cazul celor mici”, a precizat ea.
Meșterul Manole
Nu cu mult timp în urmă, Eric Ștab, șeful ENGIE, preciza că dezvoltarea rețelei de gaze seamănă cu legendă Meșterului Manole și că urmărirea, cu orice preț, a acestui deziderat ar putea ruină ce s-a făcut până acum.
„Aud mereu că România nu este suficient de gazeificată, în comparaţie cu alte ţări, că trebuie să se întâmple mult mai multe din acest punct de vedere. Este adevărat, dar nu trebuie să uităm de unde am plecat, de fapt”, a susţinut Ștab. El a amintit că Engie conectează în jur de 50.000 – 60.000 de noi consumatori pe an. „Nu cred că există o ţară în UE care are o astfel de creştere a conectărilor la reţea şi este un efort investiţional major pentru operatori. Există o dorinţă legitimă de a merge mai departe. Există un potenţial de a merge mai departe, dar întrebarea este cum vom ajunge acolo”, a continuat Ștab.
Oficialul Engie a amintit că unele dintre eforturile legislative făcute în acest sens, precum Legea 155/2020 (de modificare a Legii 123/2012) s-ar putea să fie contraproductive şi ar putea duce la inversul efectului scontat, care este dezvoltarea sustenabilă a reţelei de gaze.
„Poate fi asemănată situaţia cu legendă Meşterului Manole, pe care toată lumea o ştie, chiar şi străini că mine. Ştim ce s-a întâmplat cu meşterul Manole şi cu soţia să, când a încercat să construiască mănăstirea Curtea de Argeş şi a finalizat prin a se sacrifică pe sine, familia să şi echipa să. Trebuie să avem mare grijă pe viitor, că avem intenţii bune să construim – construirea unei mănăstiri e o intenţie bună, construirea unei reţele de gaze e o intenţie bună, dar nu trebuie să o facem într-un fel în care să ne autosacrificăm”, a susţinut Ștab.
Practic, distribuitorii nu sunt de acord să execute lucrările de extindere a branșamentelor la gaze, chiar în cadrul unui program guvernamental, dacă respectivele costuri ale lucrărilor nu le sunt recunoscute de ANRE în facturile pentru consumatori. O altă temere a acestora este că mulți români sunt prea săraci să suporte costurile furnizării de gaze și, chiar dacă le-ar fi făcut branșamentul la gaze, aceștia nu și-ar plăti facturile.
O OUG din august a Guvernului Orban indică că statul va finanța cu 800 de milioane de euro extinderea rețelei de gaze din România, în perioada 2021 – 2027. Finanțarea ar fi asigurată din fonduri europene.
România are doar una din trei gospodării branșată la gaze. Spre exemplu, vecinii unguri au 90% din gospodării cu acces la gaze.
D-nul Stab este intr-o eroare mare. Unde in lumea asta utilitatile publice sunt instalate in functie de profitabilitate ? Apa, canalizarea, electricitatea, gazul, retele de transport, etc, trebuie sa functioneze pentru toti cetatenii unei tari, acest lucru insemnand nivel de trai. Dar d-nul Stab e sef la o multinationala care capuseaza cetateanul, care a privatizat la ordin pe 2 lei reteaua de distributie. In cazul in care companiile private nu doresc reglementarea preturilor si extinderea retelelor, ar trebui ca statul, care nu ar trebui sa fie guvernat de profitabilitate, sa infiinteze o companie de stat, care sa preia o parte din consumatori si care sa joace activ pe piata utilitatilor publice.