Cine știe cât de săracă e imaginația în politica românească va privi cu ceva amuzament bătălia care se anunță acum pentru șefia PNL, fiindcă ea seamănă cu lupta din 2013 pentru șefia PDL, când ar fi trebuit să câștige Elena Udrea, susținută de președintele de atunci, Traian Băsescu, scrie Crenguţa Nicolae de la Mediafax.
Ironia nevinovată a istoriei face că pe lista susținătorilor lui Florin Cîțu se numără și ministrul Lucian Bode, unul din susținătorii moțiunii cu care Elena Udrea ar fi trebuit să câștige în 2013 și unul din puținii fruntași ai fostului PDL rămași ulterior în libertate după fuziunea cu PNL. La convenția din 2013 a partidului, Udrea a pierdut însă în favoarea lui Vasile Blaga, ceea ce a provocat faimoasa ruptură de PDL a președintelui Băsescu. Acesta intenționa s-o pună pe Udrea mai întâi șefă a partidului și mai apoi președintă a țării la alegerile din 2014, spre a-și asigura sieși o perioadă postprezidențială fără griji, poate chiar să fie uns premier. N-a fost să fie: acela a fost începutul sfârșitului puterii lui Băsescu, din care s-au salvat pe urmă doar cei migrați alături de noua putere Iohannis-PNL, restul rămânând să compătimească alături de Băsescu în PMP, partid care acum nici măcar nu mai e în parlament.
Lista susținătorilor lui Florin Cîțu pentru șefia PNL, de la Raluca Turcan și Rareș Bogdan la Nicolae Ciucă, dovedește și pentru ultimii alegători neinformați că actualul premier este favoritul președintelui Klaus Iohannis, așadar el ar trebui să câștige neapărat în fața fostului premier Ludovic Orban la congresul din toamnă. În schimb, Orban nu doar că n-ar mai trebui să apuce să candideze la președinția țării, așa cum imprudent a anunțat deja, dar cariera lui politică ar urma să se îndrepte spre apus, cu moștenirea atent grevată de anchetele DNA pe tema achizițiilor făcute în anul de pandemie. Paralela dintre congresul PNL din 2021 și convenția PDL din 2013 poate le va fi venit în minte unora dintre „liberalii tradiționali” ai lui Orban, care își pun speranțe că și de data asta se poate răsturna eroic situația și că, măcar o singură dată în ultimii șapte ani, n-o să iasă cum vrea liderul de la Cotroceni.
Doar că situația de acum e mult diferită, iar amuzamentul paralelei cu 2013 se oprește repede când vedem ce ne așteaptă pe noi. PNL din 2021 e partid de guvernământ, spre deosebire de PDL din 2013, care deja pierduse două rânduri de alegeri și era în plină decădere electorală. Momeala repartizării banilor din PNRR, pe lângă cei de la buget, va funcționa așa cum trebuie pentru îmbărbătarea suporterilor lui Cîțu din teritoriu și pentru îmblânzirea opozanților tentați să rămână în tabăra Orban. În cele din urmă, pragmatismul specific peneliștilor va învinge, așa cum a învins și în 2014, când partidul a adoptat peste noapte fuziunea cu PDL și votarea lui Iohannis la prezidențiale drept obiectivele cele mai naturale pentru PNL. Doar că primele avantajate vor fi județele și localitățile cu „cîțiști”, în timp ce toate celelalte vor pierde sau vor sta la coadă. Bătălia electorală de partid va monopoliza deci nu doar scena politică din acest an, ci și peisajul economic.
Așa cum o idee bună ar fi ca alegerile prezidențiale și parlamentare să fie din nou organizate concomitent, pentru ca țara să aibă parte de mai mulți ani de guvernare în loc de mai mulți ani electorali, la fel poate ar trebui și ca partidele să aibă congrese numai în anii electorali ai țării, ca să se mai limiteze un pic din daunele tot mai mari pe care le produc luptele pentru putere din interiorul partidelor. Sigur că democrația nu suportă îngrădiri, dar parcă totuși e cam mult ca după alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019 (care s-au redus de fapt la o luptă de politică internă pentru scoaterea PSD de la putere) și după alegerile locale și parlamentare din 2020 să urmeze acum un al treilea an de campanie cu strigături („Vă garantez că vom fi cel puțin 8 ani la guvernare!”). Și nici n-am pus încă la socoteală faptul că și USR PLUS, competitorul direct al PNL pentru banii din PNRR, are congres tot în toamnă.
În mod contraintuitiv pentru cine a învățat că dreapta strânge cureaua pe austeritate și stânga redistribuie pe prosperitate, cele mai rapide (nu am spus și cele mai mari) jafuri s-au făcut la noi în vremuri de criză, așa cum au fost epocile PDL și PNL, când propaganda a funcționat intens contra diverselor categorii sociale învinovățite pentru faptul că nu sunt destui bani la buget: medici, profesori, bugetari în general, pensionari, săraci cu venit minim garantat, „mămicuțe și bebeluși” cum zicea Băsescu și așa mai departe. Din acest punct de vedere, o regulă utilă este ca, de îndată ce vedem o amorsare a propagandei împotriva oricărei categorii sociale care nu deține puterea politică și economică în stat (adică din afara sferei politice, a mahărilor din justiție și a instituțiilor de forță), să știm că e cineva acolo sus care s-a enervat că nu sunt suficienți bani pentru clientela politică și deci se pregătesc diverse tăieri de cheltuieli publice, justificate prin cerințele UE, FMI, OECD, OMS etc.
Așa s-a furat în criza financiară din 2009-2011 prin „investiții”, la fel s-a furat în pandemia din 2020 prin cumpărările de echipamente sanitare și așa riscă să se întâmple și cu PNRR, pe măsură ce vor fi lansate în societate temele legate de viitoarele reforme. Uitați-vă însă atent la criteriul propagandei. Majorarea vârstei de pensionare este acum prima dintre teme fiindcă Dan Barna, nefiind de la PNL, a vorbit cel mai deschis despre ea. Iar oamenii s-au speriat când au auzit că vârsta de pensionare va crește opțional la 70 de ani, crezând că pe urmă va fi obligatoriu pentru toată lumea. Faptul că discuțiile nu sunt însoțite încă de propaganda contra pensionarilor sau a unor prezumtivi leneși, comuniști, pesediști care nu vor să muncească până la 70 de ani dovedește că pentru moment e vorba de altceva: măsura vizează necesitățile clientelei politice și ale rudelor ei din posturi bune, care n-au chef să iasă la pensie la vârsta prescrisă acum de lege, iar în cazul lor trebuie cumva compensată măsura de desființare a cumulului pensiei cu salariul. Majorarea vârstei de pensionare este însă o temă reală de reformă și îi va veni rândul la momentul potrivit, adică după congresul PNL.
În afară de reconstrucția după pandemie cu banii din PNRR, cealaltă preocupare a anului electoral de partid este campania de vaccinare, unde s-a ilustrat cu precădere aripa „cîțistă” a puterii (vaccinarea fiind coordonată militar). Pentru orice neîndeplinire a țintelor va fi dată vina integral pe PSD, după cum a indicat premierul („jumătate din primarii din România, care sunt ai PSD, nu participă la campania de vaccinare”). În rest va fi destul de ușor de administrat totul peste vară, fără pagube de imagine pentru guvern, fiindcă de respectarea regulilor sanitare și separarea între vaccinați și nevaccinați vor fi responsabile numai firmele private și organizatorii de evenimente, nunți și botezuri. Iar aici polițiștii și jandarmii lui Bode au fost deja preveniți de Rareș Bogdan să se poarte cu mănuși, căci liberalismul autentic nu se potrivește cu excesele polițienești de pe vremea guvernării Orban. Cât despre valul al patrulea al pandemiei, foarte probabil că el va aștepta până după congresul PNL din 25 septembrie, așa cum și valul al treilea a așteptat cuminte până după alegerile din decembrie anul trecut.
Se bat două paparude inpotente fizic si intelectual, arbitrate de Vampirul de la Cotroceni, alt impotenți si fireste, tara va pierde toata bruma care o mai are.
Ps. Pentru două slugi, credem că se face prea multa gălăgie si pentru două ciori prea multa politică corectă securisto-lgtiqista.
Cum alianta de la guvernare nu a prins nici un euro in PNRR pentru IMM-uri dar a prins ceva mai mult de 1,7 miliarde de euro pentru ONeGhe-uri, ma astept ca liderii PNL sa-si smulga putinul par de pe cap atunci cand imbuibatele ONeGhe-uri ii vor face una cu pamantul pentru a le fura din electoratul liberal catre USR-PLUS.
Banii catre IMM-uri ar fi adus taxe, impozite si salarii, banii catre ONeGhe-uri nu aduc decat cheltuiali in batalii politice.