Scumpirea energiei în piața liberă a făcut ca ofertele alternative pentru casnici să nu mai fie avantajoase pentru cei care ar dori să schimbe furnizorul și să renunțe la contractul reglementat. Analizând comparatorul de prețuri, pus la dispoziție de ANRE, vedem cum nici măcar o ofertă din piața liberă nu este mai bună decât reglementatul celor patru ‘’mari” Enel, E.ON, CEZ și Electrica. Nu mai departe de acum câteva luni, erau cel puțin 10 oferte mai bune în piața liberă, unele mai ieftine cu până la 15% decât la reglementat. Un cumul de factori, din vară și până acum, a dus însă la scumpirea energiei cu până la 50%, astfel încât, acum, piața liberă nu mai reprezintă o oportunitate.
Exemplificând cu Bucureştiul, o factură pentru 150 kWh pe lună (consumul mediu din Bucureşti) este de 86 de lei, pentru clienţii care primesc energia în regim de serviciu universal de la Enel Energie Muntenia. Nici o altă ofertă nu este mai bună. Potrivit datelor din comparator, cele mai bune oferte, pentru zona Muntenia (adică Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu) vin de la CEZ şi E.On. Am ales ofertele pe un an, cu toate tarifele incluse şi consum nediferenţiat pe zone orare. Dacă aţi semna un contract de piaţă concurenţială cu CEZ, aţi plăti 94 de lei pe lună pentru cei 150kWh consumaţi, iar oferta E.On înseamnă o factură de 95 de lei pe lună, pentru acelaşi consum.
Furnizorii din piața liberă, sufocați
În ultimele luni, preţurile din piaţa de energie, adică locul de unde cumpăra furnizorii energia pentru consumatorii lor, au crescut într-un ritm alert, pe toate pieţele.
Preţul mediu de închidere al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) a fost, în luna septembrie, de 276 de lei/MWh, în creştere cu 13,7% faţă de cel înregistrat în luna precedentă şi cu aproape 40% peste cel înregistrat în septembrie 2017, potrivit datelor Operatorului Comercial al Pieţei de Energie Electrică şi Gaze (OPCOM). Cifrele pe octombrie nu sunt, deocamdată, centralizate, dar ne aşteptăm la o uşoară scădere.
Tot în septembrie, pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale (PCCB) cu licitaţie extinsă (LE), preţul energiei contractate, dar cu livrare ulterioară, a fost de 260 de lei/MWh.
În aceste condiţii, este clar că, pentru piaţa concurenţială, furnizorii nu mai pot păstra, pentru ofertele noi, preţurile vechi, mai mici decât cele de pe reglementat, cu care au câştigat în trecut clienţi. Spre exemplu, Enel, liderul detaşat al pieţei concurenţiale pentru casnici, avea la finalul anului trecut o ofertă în care componenta de energie era de doar 18 bani kWh (adică 180 de lei MWh), plus abonament de 16 bani pe zi, preţ pe care nu îl mai poate susţine acum în noile oferte, dat fiind preţurile mai mari la care trebuie să cumpere energia din piaţă, în condiţiile în care contractele cu clienţii sunt cu preţ ferm timp de cel puţin un an.
Pentru Muntenia, Enel are acum o ofertă pentru concurenţial în care componenta de preţ de energie este de 38 de bani (fără componenta de abonament).
Pe de altă parte, preţurile nu cresc încă pentru cei care au rămas la reglementat, pentru că actualul cadru de reglementare stabilit de ANRE permite doar ajustarea anuală. Aşadar, preţurile pentru casnicii alimentaţi în regim de serviciu universal vor fi modificate abia începând de la 1 iulie 2019, în ciuda faptului că cei patru FUI pot înregistra în acest timp costuri mai mari cu achiziţia de energie. Aceste costuri vor fi recunoscute şi, ulterior, trecute în factură, abia din iulie 2019, fiind aşteptată atunci o creştere semnificativă. Doar în condiţii excepţionale, ANRE poate aviza o creştere de tarife pentru cei alimentaţi în regim de serviciu universal mai devreme, iar oficialii autorităţii au spus că nu este cazul, exact după zilele la care preţurile ajunseseră şi la 500 de lei MWh, în vârf de consum, pe piaţa spot.
În momentul de față, dacă un client persoană-fizică nu primește o ofertă promoţională (adică cea în care preţul componentei de energie să fie mai mic de 0,24 lei/kWh şi în care să nu existe componentă de abonament zilnic) nu merită să semneze un contract de furnizare de energie pe piaţa concurenţială. Acest lucru ar putea fi posibil, teoretic, imediat după data de 1 iulie, când, cel mai probabil, preţurile avizate atunci de ANRE pentru serviciul universal vor fi mai mari decât ce vă oferă furnizorii pe piaţa concurenţială.
De la liberalizarea pieței de energie electrică pentru clienții casnici și până în prezent, puțin peste 1 milion de casnici și-au schimbat furnizorul, din totalul de nouă milioane.
Ma tot bate la cap reprezentantul ENEL cu un contract – oferta pentru un an dezile, si mi se spune ca nu mai exista pret reglementat din ianuarie 2018. Intrebarea mea este: mai exista pret reglementat?
O firma frantuzeasca (engie) face mare reclama agresiva pe la Tv sa adune consumatori. Cumpara energie ieftina de la producatori romani si vrea s-o vinda scump la abonati casnici tot romani. Plina iuropa de hoti.
Engie este o firmă a statului francez. Nu este o firmă privată. Numai la babuinii de români a prins propaganda abjectă că statul este cel mai prost gestionar, statul francez este al dracu’ de bun gestionar, bineînțeles în folosul francezilor!
Producătorul majoritar de energie este statul român, ăla hulit de babuini și înjurat că nu face autostrăzi la melteni! Cu ce dracu’ să mai facă autostrăzi, spitale și alte alea dacă caimacul îl iau bijnițarii străini! Pe vremea lu’ nea’ Nicu bijnița era înfierată, acum bijnița se numește business! Să mă cufuresc pe el de capitalism!
Producătorul majoritar de energie electrică este statul român dar pare ineficient deoarece nu el culege banii de pe piață ci bijnițarii străini. Pe vremea lu’ nea’ Nicu bijnița era înfierată, acum ea se numește business!
O vrăjeală de nedescris cu piața liberă. De fapt este un cartel al principalilor distribuitori în cârdășie cu trădătorii de țară de la ANRE. Singura variantă acceptabilă este modelul adoptat de Ungaria. Orban n-a reușit să naționalizeze utilitățile publice dar în schimb a făcut un lucru pe care căpușele bruxeleze au fost nevoite să-l accepte. A creat o companie națională, care are ca scop administrarea utilităților publice (deocamdată gazele naturale, curentul electric și termoficarea) și care face concurență operatorilor așa-ziși privați (OMV, Engie, E.On, Cez, Enel sunt tot companii de stat, dar ale statelor austriac, francez, german, ceh, italian). Cetățenii maghiari pot opta să fie clienți ai companiilor așa-zis private sau ai companiei naționale care funcționează pe principiul non-profitului. Detalii pot fi obținute de la sursă, accesând saitul (https://www.nemzetikozmuvek.hu/) – google translate nu face o treabă profesionistă dar suficientă pentru înțelegerea corectă a informațiilor prezentate pe sait. Cu câteva luni în urmă compania a inaugurat a treia stație de CNG (Compressed Natural Gaz – a nu se confunda cu GPL) combustibil folosit aproape în toate țările europene, evident, mai puțin în România care abia pune bazele înființării unei rețele de stații cu un astfel de combustibil dar de niște privați americani, nu de statul român, dar cum se așteaptă toată lumea, cu bani plătiți de români. Evident că ungurii nu-s proști și optează pentru Compania Națională. Ușor, ușor, compania își extinde aria de acoperire iar într-un viitor nu foarte îndepărtat vor opera pe întreg teritoriul maghiar iar căpușele străine vor dispare natural de pe piață rămânând fără clienți.
In Romania este libera concurenta , preturile sunt dictate de cerere si oferta ? Cucu ! In Romania se formeaza carteluri , in vazul tuturor si nimanui nu-i pasa! Pana si in piata libera de zarzavat , preturile se aranjaza de catre ofertanti ! Exemplu : azi , rosiile se vand cu 4 lei kg. , sa zicem ; toti vanzatorii se aliniaza , doar unul , sau doi , au pretul ceva mai mare , ca sa nu fie nimeni banuit de aranjamente . Si asa la fiecare produs . Prin rotatie , maine alti , unu , doi vor avea preturile mai mari ! Stiti asta cu totii , ei si ? Cui ii pasa ? Asa este si cu painea , cu carnea , cu energia , cu combustibilii auto , etc . Nimeni nu stie , nimanui nu-i pasa ! Asa o fi si-n alte tari ? Nu prea cred ! Da’ , la noi merge si asta se cheama „concurenta ” si ” economie de piata ” . D’ aia in Romania avem preturi inexplicabil de mari , fata de preturile practicate in alte tari la aceleasi produse ! Scuze ! Stiu ca nu v-am spus nicio noutate , dar m-am scarbit pana peste cap ! M.B. Mariri de pensii si salarii ? O tampenie cu care se umfla in pene guvernantii . Imediat , dupa aceste mariri apar vulturii hoitari si preturile explodeaza , asa ca in loc sa beneficiezi palpabil de aceste mariri , constati ca , de fapt , nivelul tau de trai s-a prabusit si o duci mai rau ! Asta se cheama in Romania „normalitate „!
ecuatia este mai simpla si tine de aberatia (sau tradarea!) ANRE …singura companie producatoare de energie „ieftina” (Hidroelectrica SA ca doar este „societate pe actiuni” cu actionar FP „curat” romanesc!!) a fost „convinsa” sa-si alinieze preturile catre clientii proprii la valori foarte ridicate fata de pretul de cost (ca doar este „piata libera”) astfel incat ceilalti (sau chiar si cei proprii!) sa nu mai migreze de la multinationale (sau de la nationalele ALTORA si sa revina la acei furnizori care incepeau sa planga dupa clienti!)…bineinteles ca aceasta metoda este si una de manipulare in sus a „pietei de energie” (am o greata profunda la auzul notiunii de „piata”) si evident ca toti furnizorii isi vor alinia preturile in sus pe spinarea noastra…gastile de hamesiti si-au dat mainile cu tradatorii pentru „binele” si evident „progresul” oferit de capitalism