Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a fost adoptat miercuri de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfăşura negocierile pe document cu Comisia Europeană. Pentru setorul energetic, vor fi ceruți 1,3 miliarde de euro. „Avem un document închegat pe care vom continua discuţiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiţii – finanţări pentru România”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Odată cu aprobarea acestui mandat oficial, pentru a discuta în mod direct şi concentrat detaliile din document, ministrul Cristian Ghinea va face săptămâna viitoare o vizită de lucru la Bruxelles, potrivit unui comunicat.
Mecanismul structurează intervenţiile pe cei şase piloni ai Mecanismului de Redresare şi rezilienţă al UE, astfel: Tranziţia verde; Transformarea digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
Pentru Energie
Având în vedere că PNRR finanțează cu prioritate proiectele de energie „verde” și eficiență energetică, au fost identificate mai multe probleme și mai multe soluții pentru rezolvarea acestor probleme.
Problemele identificate:
Principalul sector care cauzează poluare atmosferică și emisii ridicate cu efect de seră rămâne sectorul energetic.
Valoarea mare a emisiilor cu efect de seră din domeniul energiei este determinată de utilizarea de combustibili fosili.
România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028).
În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune
…iar soluțiile:
Actualizarea legislației primare și secundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%);
Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%;
Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor – permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements – PPAs);
Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen
Reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc);
Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic;
Investiții in instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe; ñ Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare;
Finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate;
Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență.
Implementarea unor sisteme energetice inteligente.
Reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică.
Sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră.
Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau a ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță.
Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj
Implicații orizontale
Se va monitoriza atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ și implicațiile de ajutor de stat.
Bugetul inițial de negociere este de 1,3 miliarde euro.
Denumiri sforaitoare, in fapt doar Bulshit
Totul este la nivelul teoriei, nu se știe dacă Bruxelles-ul va aproba această variantă, s-a mai întâmplat, evident, sub rrezerva ca draft-ul de pornire să nu fie chiar ‘propunerea’ Uniunii. La noi totul este pe bază de : O SĂ …!
In spatele PNRR … a eliminarii poluarii atmosferice … se afla doar … interesele unora … de FURT si RAPT PE FATA !!!
In detrimentul economiei nationale !!!
FURGACIUNEA … este definitia de baza … a actualei guvernari !!!
Pentru sectorul energetic, vor fi ceruți 1,3 miliarde de euro.
Păi prostul de român plătește certificate verzi de ani buni, bani care se duc în buzunarele unor șmecheri din energie. Energia verde și curată produsă nu pot să o vândă către noi cei care plătim certificate verzi deoarece ar falimenta industria producătoare de energie electrică prin ardere de combustibili fosili, așa că pe aia verde o tranzacționăm și o vindem ieftin pentru profit în afară. Mă întreb de ce se cer 1.3 mld de euro prin acest program, când în această industrie pe toată perioada pandemiei nu au existat pierderi ci doar profit. Deci serios, ne luăm de asistații sociali că au 2-3 sute de lei bani nemunciți, dar pentru care statul ar trebui să le dea măcar un 6-8 sute de lei să aibă minimul minim de trai, dar vrem să dăm 1.3 mld la energie, să asigurăm lichiditate băncilor care au cel mai mare profit din UE si an de an cifre de profit mai mari, iar lista e mare în ceea ce privește risipa banilor.
Este evidenta lipsa expertizei profesionale a celor care au elaborat si aprobat PNRR.
nu lipsa de expertiza profesionala … ci doar dorinta de a FURA !!!
1,3 miliarde am vazut ce se impune de UE !,dar pana la zecile de miliarde ce proiecte sunt ?.
Acest PLAN DE REDRESARE SI REZILIENTA ESTE UN SECRET DE STAT ?,de ce nu se da publicitatii ?
Cînd vrei s-ascunzi vorbeşti în păsărească, în jargou. Totă vorbăria e o palmă limbii române.
Nu pricem de ce ziariştii nu le dau peste gură de cîte ori vin cu minciuna „poluarea (CO2) şi efectul de seră”.
Pt că „dioxidul de carbon (CO2) are densitatea 1,87 kg/m3 si este de aproximativ 1,5 ori mai greu decat aerul”, unde se face efect de seră, la nivelul solului?
Cred că minciunile sînt atît de sfruntate şi de multe încît chiar cei bănuitori nu văd decît vîrful aisbergului.
România se află, comparativ cu anii ’90, pe culmile unei prosperităţi nevisate, încât Capitala ar trebui să rivalizeze deja cu Budapesta şi Viena ca infrastructură culturală, că bani vedem că sunt. Din 2002 stă în reparaţii Muzeul Naţional de Istorie, iar Muzeu de artă Contemporană în arhitectură proprie, cum e la Bilbao, n-avem. Biblioteca Naţională a României nu oferă momentan tot atâtea cărţi online cât Gallica a Franţei şi nici ziarele interbelice. Nu-s uşor accesibile nici măcar manuscrisele lui Eminescu, genial salvate de graficianul Mircia Dumitrescu, din iniţiativa lui Noica, preluată de academicianul Eugen Simion.