De la finalul anului 2015, atunci când conservatorii conduși de Jaroslaw Kaczynski au câștigat la scor alegerile parlamentare, Polonia a fost ținta constantă a criticilor Bruxelles-ului și ale statelor vest-europene. Motivul principal a fost reforma justiției inițiată de noul regim, reformă care ar fi dus către un regim autoritar. Vreme de doi ai de zile, guvernul Poloniei a nesocotit toate avertismentele UE și ale Consiliului Europei, prin Comisia de la Veneția. Abia în decembrie 2017 Bruxelles-ul a decis să schimbe abordarea și a recurs la activarea Articolului 7 din Tratatul UE, dar și în acest caz puterea din Polonia a găsit solutii pentru tergiversarea procedurii, schimbând fața guvernului prin numirea în locul premierului Beata Szydlo (o conservatoare strâns legată de structurile partidului) a unui personaj mult mai digerabil în Vest – Mateusz Morawiecki.
Capitulare sau compromis la Curtea Europeană de Justiție?
Ultimul episod din fronda poloneză împotriva UE s-a derulat în această săptămână. Guvernul de la Varșovia s-a supus unei decizii preliminare a Curții Europene de Justiție de la Luxemburg care cerea renunțarea la una dintre noile legi ale justiției, referitoare la pesionarea judecătorilor de la Curtea Supremă. A fost o ”capitulare” a Poloniei în fața UE, susțin cei mai avântați susținători ai opoziției poloneze. Analiștii europeni vorbesc însă mai degrabă despre o „retragere tactică” a Poloniei. În cele din urmă, puterea de la Varșovia consideră că este vorba despre o victorie în fața birocraților de la Bruxelles.
Guvernul polonez a schimbat pragul de pensionare al judecătorilor de la Curtea Supremă de la 70 de ani, la 65 de ani. Circa o treime dintre judecători ar fi trebuit să iasă la pensie, inclusiv președinta Malgorzata Gersdorf, o inamică declarată a regimului. Guvernul eurosceptic a susținut că în acest fel vor fi îndepărtați de la Curtea Supremă magistrații care au activat în timpul regimului comunist și au colaborat cu acest regim. Bătălia la nivel european pentru ceea ce la Bruxelles era văzut ca independența justiției din Polonia a fost tranșată prin decizia preliminară a Curții de la Luxemburg pentru repunerea în functie a judecătorilor demiși prin noua lege.
Manipularea Polexit
De unde acest pas înapoi al Poloniei în fața UE? Desigur, politizarea bugetului multianual al UE la cererea statelor vestice net contributoare este o cauză primordială. Țările estice au fost avertizate că accesul la fondurile UE în perioada 2021-2027 va depinde de vagul criteriu al respectării ”valorilor europene”. Însă a mai existat un element important, de moment, în această ”capitulare” a Poloniei – o intoxicare pornită chiar de la Bruxelles și răspândită puternic în Polonia de opoziția liberală: actualul guvern ar căuta să scoată Polonia din UE, dorește un Polexit.
”Prin acest pas confirmăm un lucru despre care vorbim mereu, că Polonia este membră a UE, că respectăm deciziile CEJ, că suntem în dialog cu Comisia Europeană și că opoziția minte atunci când spune că Partidul Lege și Justiție vrea să scoată Polonia din UE”, a spus președintele comisiei juridice din Seimul polonez, Marek Ast. O poziție similară a avut și ministrul Justiției, totodată procuror general, sulfurosul Zbigniew Ziobro, care a sugerat că în spatele ”capitulării” se află intoxicarea privind ieșirea din UE.
Unul dintre primii care a vorbit depre un așa-zis plan al guvernării poloneze de a scoate țara din UE a fost președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, fost premier, al cărui partid liberal Platforma Civică a fost înfrânt fără drept de apel în 2015. ”Pentru mine nu contează dacă Jaroslaw Kaczynski plănuiește ieșirea din UE sau doar inițiază un proces care va conduce la asta. Problema este că premierul britanic David Cameron a avut și el un plan să scoată Marea Britanie din UE. Iar voința de a menține Polonia în UE este mai mică decât cea de a menține Marea Britanie în UE”, a spus Tusk, la începutul acestei luni. La acel moment, opinia publică din Polonia era deja intoxicată cu scenariul unui Polexit pus la cale de putere. Miza intoxicării au fost alegerile locale de la finalul lunii octombrioe, cu un al doilera tur la începutul lunii noiembrie. Alegerile au fost câștigate de partidul aflat la guvernare, însă această intoxicare a dus la pierderea multor orașe mari, printre care și capitala. S-a ajuns ca, între cele doua tururi, liderul Jaroslaw Kaczynski să declare disperat la un miting electoral: ”Mulți alegători au fost manipulați de falsa afirmație că vrem să ieșim din UE. Este o minciună, minciună, minciună! Partidul Lege și Justiție este în favoarea UE”.
Scenariul Roexit
Situația creată în Polonia de scenariul unui Polexit este demnă de toata atenția. dacă este să ne gândim că un comunicat al Mișcării pentru România de la începutul lunii octombrie anunța că ”a fost lansată campania ROEXIT, prin care se cere retragerea noastră din Romania”, cu ”un plan bine pus la punct, la care se lucrează de multă vreme și în care au fost atrași oameni de bună credință cu ajutorul unor false pretexte”. La fel ca și in cazul Poloniei, scenariul a fost susținut de la Bruxelles, Comisarul Corina Crețu declara în luna septembrie: ”Este suprinzător că o țară care a cunoscut atâtea beneficii din partea UE ?(…) să dai cu piciorul acestor oportunități. Nu cred că își dorește cineva acest lucru și îmi pare rău că a venit, nu știu, din neant, această posibilitate ca România să iasă vreodată din UE. Asta ar fi o catastrofă națională și vom fi cu toții responsabili…”.
Că același scenariu a fost lansat în Polonia în plină campanie electorală și a fost susținut de Donald Tusk, colegul Corinei Crețu din Consiliul European, sugerează ca aceasta posibilitate nu a venit din ”neant”. A fost o intoxicare, in acord cu forțele de opozitie din Polonia și care a adus dividende electorale consistente, un motiv în plus pentru ca strategia să fie aplicată și în alte state, poate la alegerile europarlamentare, poate la cele naționale. Ca a fost o intoxicare în Polonia o arată reacția opoziției și a analiștilor apropiați de opoziție – odată ce s-au văzut cu sacii cu voturi în căruța, aceștia au relativizat mult enormitatea ieșirii din UE. ”Nu este vorba de Polexit, ci de împingerea Poloniei la marginea Comunității, nu vom mai fi în centrul procesului de luare a deciziilor in UE, iar locul Poloniei a fost luat de alte țări”, spune Artur Nowak-Far, fost viceministru de Externe al Poloniei.
Prima condiție: disciplină în guvern
Intoxicarea campaniei electorale din Polonia cu falsa temă a ieșirii din UE mai vine cu o lecție: cea a excesului de zel al guvernanților și a disciplinei miniștrilor. Intoxicarea nu ar fi prins atât de bine în Polonia dacă ministrul Justiției și procurorul general Zbigniew Ziobro nu ar fi comis greșeala de a contesta la Curtea Constituțională verdictul amintit al CEJ chiar în pragul alegerilor. Urmând regulile stabilite prin lege, Curtea Constituțională a trimis sesizarea ministrului și Avocatului Poporului, apropiat opoziției, care a făcut public totul. De aici și până la acuzarea ministrului Justitiei că dorește să scoată Polonia din UE contestând un verdict european a fost un pas. Greșeala lui Ziobro de a veni cu această inițiativă în ajun de alegeri a fost criticată în partid și în Polonia se vorbește despre mazilirea sa și trimiterea pe linie moartă într-un fotoliu de eurodeputat la Bruxelles.
O altă sursă a bâlbelor puterii de la Varșovia a fost totala necoordonare, daca nu chiar disputa, între Ministerul Justiției și Ministerul de Externe, care asigură interfața cu Bruxellesul. Ministrul de Externe Jacek Czaputowicz a emis un comunicat prin care arată că o contestare a constituționalității hotărârii CEJ de către colegul său de la Justitie este o eroare gravă, căci Polonia s-a obligat prin Tratatul de Aderare la UE să respecte aceste verdicte. Desigur, șeful diplomației avea acoperirea legală să afirme acest lucru, însă faptul că a făcut-o public a costat scump la alegerile locale. O cauză, scrie presa poloneză, este că ministrul de Externe este perceput ca un ”extraterestru” în partidul de la putere și este asociat cu Partidul Democrat și Uniunea Libertății, formațiuni poloneze defuncte, de centru, nu întotdeauna pe linia adoptată de actuala guvernare.
Așadar, o intoxicare diseminată în rândul electoratului a dus la rezultate slabe la alegerile locale pentru partidul eurosceptic aflat la putere, la perspective ceva mai sumbre pentru alegerile generale de la din 2019 și la grăbirea unei ”retrageri tactice” în fața Bruxellesului.
Reforma justiției merge mai departe
Pe de altă parte, guvernanții polonezi au dreptate să considere că este vorba despre ”un compromis” cu UE și decizia CEJ, după cum consideră Marek Ast, președintele comisiei juridice din Seim. Într-adevăr, judecătorii afectați de legea pensionării se vor întoarce la Curtea Constituțională, însă legea nu va fi abrogată și va produce efecte în cazul celor care vor fi numiți în funcție de acum încolo. În al doilea rând, nu este afectată aplicarea niciunei alte legi a justiției date de actuala putere: ministrul Justiției va rămâne procuror general, ministrul Justiției va avea puterea de a numi președinții tribunalelor, majoritatea parlamentară va avea un cuvânt greu de spus în numirea membrilor Consiliului Național Judiciar (omoloaga CSM din Polonia), deci asupra numirii magistraților. În plus, Partidul lui Jaroslaw Kaczuynski a schimbat șefii tuturor serviciilor secrete din țară imediat după ce a luat locul fostei guvernări liberale. Explicația dată la acea vreme de guvern: serviciile deveniseră „mai degrabă instituții politice decât instituții care să protejeze interesele Poloniei. Acești oameni erau o amenințare mai mare decât cele care vin din afara Poloniei“.
Disputa Varșovia-Bruxelles continuă, cel puțin la nivel declarativ. Săptămâna aceasta, premierul Morawiecki declarat la postul britanic Channel4 că executivul de la Bruxelles și-a pierdut caracterul imparțial. ”Comisia Europeană ar trebui să fie un arbitru corect. Pe de altă parte, sunt foarte încăpățânați și nu vor să găsească un compromis cu noi, chiar și în aceste zile, când îndeplinim solicitările așa-zisei decizii preliminare a CEJ. Chiar dacă nu suntem de acord cu multe din ceea ce ne spun, noi spunem că e bine așa, pentru că vrem stabilitate și vrem să pmenținem unitatea. Și, apropo, Polonia este una dintre puținele state din UE care este și proamerican”, a spus premierul.
Apoi, Morawiecki a declarat că nu este corect ca multe partide și guverne din UE să fie catalogate drept ”populiste”, arătând că a-i pune pe Emmanuel Macron și Angela Merkel în opoziție cu Viktor Orban sau cu Polonia este o ”reprezentare greșită” a situației actuale din Europa. ”În multe țări, aceste partide populiste sunt mult mai puternice decât partidele tradiționale. Ce ne spune asta? Nu cumva că oamenii vor să spună Bruxelles-ului că vor mai multă democrație, să fie ascultați, că vor ceva schimbări în UE?”.
Markievici,ce trebuie sa inteleaga gazetarii rromanes este ca simpla agitare a unei lozinci anti-UE zboara orice partid din orice tara UE din cursa electorala !E greu sa nu mai furi,e greu sa ai justitie corecta,nimic de zis :)))Englezii nu au vrut de la bun inceput in Europa,ei sunt cu sfanta Lira Sterlina, cu circulatia pe stanga,cu un sistem de masura aiuritor,cu politica „Singur impotriva tuturor”!UE sa zica mersi ca au scapat de UK o tara pro-americana si anti UE!Pentru Romania,in care 4 milioane de Romani si rudele lor traiesc din munca in Europa si trimit acasa 7-9 miliarde euro anual,sa zica mersi!Ii vedeam eu lucrand la Moskova si Leningrad pe cate 500 de euro/luna,maxim maximorum,ca bietii moldoveni de origine rusa!
SI Romania unde e acum?
„Afara”?
Se „vede” binele in bani trimisi ca sa… ce? – sa supravietuiasca cei ramasi acasa si carora li se fura cu acte nu doar pamantul de sub picioare dar sint si „chemati” sa „stea capra” la cheremul marxistilor UE, adica acestor psihopati si degenerati sexual?
#isaura: Daca e bine in mm…uie de ce au plecat inglisii? Iar cei patru mil de rromanes ce sunt exploatati pe plantatiile vestice produc plusvaloare pentru tarile de acolo. Pute a hoit teza asta cu banii trimisi in romanica. Mai bine spus doua milioane de familii distruse.
Pe stinga circula o treime din lume. Pe dreapta se circula de la Napoleon incoace. Intr-adevar, odata ce Romania a fost vaduvita de industrie si de o buna parte din pamintul de sub picioare, fara nici un alt sprijin, sigur ca iesirea din UE nu e posibila.
Este prima data cind sunt de acord cu analiza dlui Marchevici!