Victoria Nuland și spionul lui Hilary Clinton

În urmă cu aproape un an, grupul conservator american Judicial Watch a obținut acces la o serie de documente ale Departamentului de Stat care arată că fostul spion britanic Christopher Steele (plătit de Partidul Democrat pentru a alcătui așa-zisul Dosar Steele menit să îngroape campania electorală a lui Donald Trump din 2016) a avut legături cu înalți oficiali ai diplomației SUA. Printre ei, Victoria Nuland, asistentul secretarului de Stat pentru afaceri eurasiatice, și Jonathan Winer,coordonatorul special pentru Libia. Sunt cei doi oficiali ai Departamentului deStat în mandatul cărora s-au produs schimbările de regim din Ucraina și Libia.

Informațiile au fost obținute în urma unui proces, pentru că Departamentul de Stat a refuzat să le pună la dispoziția publicului, în baza legii accesului la informații.

”Documentele acestea arată că spionul lui Clinton, Christopher Steele, a avea o influență mare la Departamentul de Stat în administrația Obama, influență care s-a dovedit folositoare când campania lui Clinton a decis să-l calomnieze pe Trump, în 2016 și ulterior”, spunea Tom Fitton, președintele Judicial Watch.

Acum, la un an de la acel moment, Judicial Watch a intrat în posesia altor 48 de pagini de documente (din care diplomația SUA a șters o bună parte a informațiilor). Este vorba despre e-mailuri schimbate de înalți oficiali din administrația Obama, care își exprimă până și ei scepticimsul privind veridicitatea informatiilor oferite de Steele, de la care a  plecat apoi investigația FBI numită ”Russiagate”.

Într-un e-mail trimis de Winer lui Nuland pe 1 iulie 2014, coordonatorul special pentru Libia scrie: ”Chris (Steele) este un bun prieten și am încredere în el. Sunt niște informații fascinante. I-am spus că nu le dau mai departe, în alt departament al guvernului SUA, și să nu-și facă griji”. Apoi, pe 22 iulie 2014, același Winer le scrie lui Nuland și Paul Jones, mâna dreaptă a Victoriei Nuland: ”I-am spus lui Steele la sediul Orbis (Compania lui Steele – n.red.) că materialele sunt minunate și că le voi transmite în continuare pe măsură ce mi le trimite”. Jones a părut interesat de materialele fostului spion britanic, despre care a spus că sunt ”credibile, utile”. Însă Nuland și-a exprimat niște dubii. În decembrie 2014, într-un e-mail trimis de Nuland ambasadorului SUA în Ucraina, aceasta scrie: ”Este unul dintre acele rapoarte imformative. Mie mi se pare ușor extrem. Vouă?”.

Toate documentele obținute de Judicial Watch de la Departamentul de Stat sunt aproape golite de informații. În forma în care au fost făcute publice, ele nu pot demonstra decât că fostul spuion britanic lucra îndeaproape cu administrația Obama și că informațiile oferite de el, a căror calitate era pusă la îndoială chiar de echipa Obama, au fost folosite pentru a distruge campania prezidențială a lui Donald Trump. Documentele mai arată ca administrația Obama a primit mai multe semnale cum că informațiile lui Steele nu sunt sigure, dar, cu toate acestea, ele au fost folosite pentru inițierea unei dintre cele mai ample investigații FBI.

Dincolo de acest aspect, documentele redactate masiv obținute de Judicial Watch ne oferă o nouă imagine despre aplicarea legii accesului la informații în SUA. În 2018, jurnalistul Adam Johnson a dat în judecată CIA pentru ca a refuzat să-i ofere acces la informații care se ”scurseseră” deja în presă. CIA a arătat că acele documete erau clasificate și nu puteau face obiectul legii accesului la informații.

Inițial, justiția americană a fos de partea jurnalistului. Iată ce spuneau judecătorii: ”Nu există nicio prevedere care să autorizeze dezvăluirea unor informații clasificate, nici macar repoterilor de încredere” și nici măcar în vederea protejării surselor CIA și a metodelor de colectare a informațiilor. Faptul că reporterii nu au publicat acele informații nu are vreun impact logic în analiza de față, pentru că singurul lucru relevant este: CIA a renunțat la dreptul pe care-l avea de a păstra secretă informația? Răspunsul: CIA a dezvăluit în mod voluntar ceva ce era obligată să nu dezvăluie”.

Verdictul final al justiției a fost însă altul – CIA poate aplica cum vrea și de câte ori vrea legea accesului la informații de interes public, dacă oferă informațiile unor ”jurnaliști de încredere”, care nu le publică integral. Verdictul a fost ilogic, căci susținea că informațiile făcute publice de CIA nu sunt publice, câtă vreme nu sunt publicate integral.

Este de notat că nicio mare publicație americană nu a acordat atenție documentelor obținute de Judicial Watch de la Departamentul de Stat. La fel, nicio mare publicație americană nu a acordat atenție informațiilor obținute de New York Post despre modul în care Hunter Biden a ajuns să fie cooptat în Consiliul de Administrație al companiei ucrainene Burisma și despre cum intermedia întâlnirile de la Washington ale afaceriștilor ucraineni, profitând de poziția de vicepreședinte a tatălui său. În schimb, ”jurnaliștii de încredere” de la marile publicații americane se ocupă cu publicarea cu titlu de ”știre” a comunicatelor de presă ale CIA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 6

10 Comentarii

  1. Asta e nimic….Vedeti relatia James Comey Monica Macovei, Coldea data in vileag de Wikileaks…. sau cum se implementeaza serviciile in justitie!

  2. Astia l-au terminat si pe Orwell. 1984 arata ca o pictura naiva fata de realitatea de azi.

    • Nu stiu cat de mult rau a facut la altii dar la noi Victoria a pus umarul la consolidarea statului securist basist anularea de facto a unui referendum si in final la distrugerea democratiei din Romania. Zilele trecute am avut si imaginile video cu alegerile fraudate de la sect 1. Ca sa ne lamurim complet ce democratie a construit UE si partenerul strategic la noi.

  3. Teoretic, in urma acestui „Watergate pe invers”, tataie Biden (inclusiv cu toate tinichelele mai vechi sau mai noi care-i atirna de coada) ar trebui sa aiba fix 0,00% sanse la urmatoarele prezidentiale ! Si el si candidatii „democrati” pentru inca cel putin 4-5 mandate …Dar, cum „America e tara tuturor posibilitatilor”, doar teoteric …

  4. Din Wikipedia: Victoria Nuland was born in a Jewish family in 1961. A ” implementat ” haosul in Ucraina si a incercat si in Moldova, cu Maia Sandu, dar nu i-a mers. Mai e ceva de comentat?

  5. E un fassss! Au agitat haituiala sa castige cine este cel mai cel executant. Si pana urma, cine credeti ca va fi ales? Un pupic mortal sau imbratisare cu dragoste prin conturi profitabil celor din coasta gaza de la usa cu vechime!? Acum se va vedea adevarata „democratie prin cont” libera in si din occi. Sa nu spun mai multe.

  6. Mai devreme sau mai tirziu vor iesi multe mizerii la iveala. Problema e ca in patrie aceste mizerii sunt prezentate drept manual de comportament si civilizatie, direct din panteonul zeilor americani care impun modele si baga simultan mina in buzunarele sarantocilor pe care ii miluiesc cu ocupatia. Romania arata ca o colonie de babuini fara resurse intelectuale proprii, condusa de niste slugi controlate prin invizibile fire electrice ce administreaza socuri dupa dorinta unor bonzi de peste ocean, majoritatea incapabili, de altfel, sa arate pe harta unde vine rezervatia asta…

  7. una din persoanel care au venit repede in Romania pt ca a fost suspendat si ne-a amenintat? oare incepe sa culeaga ceea ce a semanat? vor fi si altii la cules?

  8. Multe Muma pădurii are America. Lipsește din poză Nancy Pelosi pentru a fi cele trei grații democrate. Toate trei sunt albe. Pe când operații estetice să fii negru la piele? Că invidioase pe buzele negreselor sunt femeile albe. Doar că la negrese buzele mari sunt un elenent frumos, de senzualitate ce se armonizează cu fizionomia, în timp ce la albe buzele umflate și gura lățită arată hidos.

  9. Nuland era responsabila cu dosarele fabricate de Kovesi pline de falsuri și minciuni.
    Nuland a fost debarcată la fel Koveși și dosarele de anticorupție, multe lovite de nulitate.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.