Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

„Există incertitudini privind amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele administrației publice vor rămâne printre cele mai ridicate, din categoria „BBB” pe orizontul de prognoză.”

Când Viorica Dăncilă se scălda în creștere economică record în UE, ducea deficitul la 4,4%. România a intrat în pandemie cu un deficit nejustificat de mare. Apoi a venit războiul. Au fost trei ani în care guvernele Orban, Cîțu și Ciucă au încercat să revină pe linia de plutire. În 2024, Ciolacu a pus capac însă. A atins cel mai mare deficit din UE, cu 9,3%, dublu, chiar triplu față de celelalte state. Bolojan a devenit fără să vrea pompierul de serviciu. Și, ca să stingă focul, nu a avut de ales, a provocat recesiune tehnică.

Francezii dau un click și văd declarațiile de avere și de interese ale oricărui politician aflat în funcții publice. Așa era și în România până anul trecut în vară. Atunci, o decizie a CCR a ucis și ce mai rămăsese din vlaga Agenției Naționale de Integritate, o instituție pe care politicienii au creat-o la insistențele UE și pe care au urât-o din prima secundă. Declarațiile de avere nu mai sunt la vedere, iar politicienii nu mai declară averea rudelor. Transparență zero, răspunderea publică zero pentru conducătorii țării. Nu mai dau socoteală nimănui.

Șeful Cancelariei premierului a reclamat că reorganizarea anunțată în vara anului trecut nu poate fi pusă în practică pentru că secretarul general al Guvernului nu o semnează. Impactul este de sute de milioane de lei. Niciun consilier, demnitar sau angajat din guvern nu a fost până acum afectat de reducerile care s-au răsfrânt doar asupra populației. Am vorbit cu secretarul general al Guvernului, numit de PSD, și am aflat de ce reforma nu e aplicată la peste o jumătate de an de când a fost promisă.

Angajații ANRE au rămas cu salarii peste medie după tăierile Guvernului Bolojan, dar chiar și așa 102 angajați au atacat măsura în instanță. Printre ei se află și fiica fostului președinte al instituției, Dumitru Chiriță. Dar și fostul șef al Corpului de Control al lui Ludovic Orban, din perioada când acesta din urmă era premier. Pe lista contestatarilor se află și soția unui liberal, dar și mai multe cupluri.

Cu ce s-au ales pensionarii de pe urma politicilor PSD? Cu o bunăstare de moment care s-a evaporat rapid. Până ce deficitul și inflația României nu vor scădea, orice fel de ajutoare punctuale nu vor putea acoperi creșterea costului vieții și nici nu vor face minuni pentru cei nevoiași. Este o amăgire pe care guvernele, nu doar cele social-democrate, o practică de 36 de ani. Un cerc vicios din care România nu reușește să iasă.

Poporul ar trebui să fie în mult mai mare măsură independent financiar față de guvern. Executivele ar trebui să creeze doar cadrul propice pentru ca oamenii să se dezvolte. Nu să îi facă dependenți de sprijin financiar temporar și infim, doar ca să le mai câștige un vot.