Îmi place lejeritatea lui Klaus Iohannis, pe care aș vrea să o regăsesc la fiecare locuitor al României.

În aiuritoarea viață publică românească nimic nu poate fi luat prea în serios, decât cu riscuri foarte mari.

Tema justiției se află pe buzele tuturor, mai puțin a unora care și-au ales meseria de oameni ai legii. Nu ar fi deloc lipsit de interes ca aceștia, dacă nu sunt prinși în mecanismele corupției, să privească în jurul lor și să denunțe presiunile făcute pentru încălcarea legii. Altfel, actul de justiție din România este […]

Foștilor comuniști li se alătură pe zi ce trece o galerie de personaje cu nimic mai bune decât ei.

Despre prim-ministrul Mihai Tudose se spune că ar fi omul serviciilor secrete. Dar şi despre ceilalţi prim-miniştri au existat aceleaşi bănuieli nobile.

Actuala toamnă politică bucureșteană se îndreaptă spre temperaturi din sezonul vacanțelor.

Construcția politică a lui Traian Băsescu este tragic de asemănătoare celei din 1965 a lui N. Ceaușescu. Ambele au culminat în timp cu triumful Securității. Nu numai determinarea de a câștiga și al doilea mandat de președinte, ci profilul socio-moral. Acționând ca un slujitor al fostei Securități, așa cum au fost toți slujbașii docili ai […]

Partea românească a Dunării este un paradis vizual, de la intrare până la marea cea mare. Am văzut cândva din Serbia această inegalabilă confluenţă a cursului natural şi a celui artificial, al bazinului hidrografic al Porţilor de Fier, ea însăşi ca o invenţie ancestrală. Clisura Dunării, acolo unde fluviul pare înşelător de îngust iar adâncimea […]

Închiderea urnelor declanșează în România noua și terifianta campanie electorală, perfect organizată, în etape, până la viitoarele alegeri.

Separarea atrocităţilor comunismului de atrocităţile fascismului nu este doar o eroare, ci poate fi un fapt interesat ale cărui consecinţe pot constitui un dublu standard în clasificarea criminalităţii politice. Totalitarismul european din secolului XX trebuie fişat fără încercarea de-a eluda ceva, aşa cum se întâmplă în prezent în mod intensificat. Implicarea patriotismului, a tot felul […]

Paradoxal, jurnalismul în România a devenit mai suspect după 1990 decât înainte, când a funcționat sub specia specializării culturale, științifice și a propagandei engros.

Oficializarea excesivă a persoanelor şi a diverselor contexte se produce pe fondul unei crize publice cum greu şi-ar fi imaginat cineva în anii ’90.

Momentan, justiția este îngenuncheată de medii dintre cele mai bizare, cât și de o lipsă de interes a societății care dorește reformă, însă în condițiile în care aceasta ar trebui să fie făcută de alții.

În anii ’80, m-am bucurat de-a fi fost unul dintre apropiații prieteni ai memorialistei, romancierei și jurnalistei Profira Sadoveanu, fiica marelui scriitor. Schimbările care s-au petrecut în societatea românească după 1989 i-au spulberat condiția în care trăise cu mult înainte de al Doilea Război Mondial. La o vârstă venerabilă, a pierdut totul, inclusiv casa, din […]

Evaziunea fiscală s-a instalat sistemic sub protecția justiției și împotriva normelor curente, obligatorii. Avem, în acest moment, proprietari pe averea publică, cu nume și adrese.

Actualul premier al României a ajuns captiv unor declarații prin care a pus în mișcare subiecte fierbinți, însă toate acestea împotriva sa.

Cine vorbește astăzi, în România, politic, în numele cetățeanului nu poate dovedi absolut nicio responsabilitate, mai mult decât oricând.

Presupus iminenta legalitate și autoreglare a statului, în sens constituțional, s-a transformat în dezastru legislativ.

Tribunalul din Alba, prin magistrații Georgeta Bișu Predan și Laura Rusu, pe care, ținând cont de situația extremă a cazului, îmi permit să-i invoc, merită a fi omagiat de toți cei care se revendică de la democrație.

Justiția nu este doar o problemă în România, este însuși dezastrul numărul unu. Dacă politicienii ajung uneori să plătească pentru abuzuri, magistrații sunt, pe linie, ocoliți de o asemenea sancțiune.

Poliția rutieră se află de mulți ani în derivă printr-un management tot mai defectuos. Scandalurile din ultimii ani arată nu numai lipsa de profesionalism a poliției, ci funcționarea acestei instituții plătită de la bugetul public printr-o mentalitate a fostei miliții comuniste.

Nu mai sunt bani la fondul de pensii, iar eternele şi fabuloasele împrumuturi externe, pentru a depăşi incapacitatea de plată, nu mai pot să fie fundamentate de nimeni.

România nu este doar greu încercată de către o clasă politică imposibil de dislocat. Situația acesteia are multe componente identice totalitarismului pe care îl promovează direct-indirect. Ameliorarea legislativă nu face obiectul de activitate al niciunui grup de inițiativă din Parlament, CSM, Ministerul Justiției sau societatea civilă. Constituirea piramidală convine tuturor, transformând societatea într-o veritabilă sală […]

Aparatul nostru de stat a fost și devine tot mai confuz, constituit pe principii antidemocratice. Avem un stat nefuncțional pentru cetățeni, util infractorilor instituționalizați.